29 ian. 2015

Cutremur de magnitudine 3,9 in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter s-a produs in noaptea de 28 spre 29 ianuarie in regiunea Vrancea.



Cutremurul a avut loc la ora locala 00h51min59sec (22h51min59sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat la marginea sudica a Muntilor Vrancei, in zona PIETRELE INSIRATE, judetul Buzau (45,64 grade latitudine Nordica, 26,49 grade longitudine Estica). Seismul s-a produs la adancimea de 127,5 km si a avut magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter (4,1 grade potrivit datelor transmise la EMSC). Intensitatea maxima a miscarii seismice nu a depasit III grade pe scara Mercalli.
Cutremurul nu a fost simtit la BUCURESTI.

24 ian. 2015

Cutremur de magnitudine 4,6 in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 4,6 grade pe scara Richter s-a produs in dimineata zilei de sambata, 24 ianuarie, in regiunea Vrancea.




Cutremurul a avut loc la ora locala 9h55min47sec (7h55min47sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, la vest de NEREJU, judetul Vrancea  (45,70 grade latitudine Nordica, 26,57 grade longitudine Estica).




Cutremurul s-a produs la adancimea de 84,5 km si a avut magnitudinea de 4,6 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a miscarii seismice a fost de IV pana la IV-V grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost resimtit pe o arie larga in sudul si estul tarii, inclusiv la BUCURESTI, unde intensitatea a fost de III-IV  pana la IV grade pe scara Mercalli. Miscarea seismica a mai fost resimtita in sudul si centrul Moldovei, in estul si sudul Munteniei, dar si in Basarabia la Chisinau.
Cutremurul din aceasta dimineata a fost cel mai puternic inregistrat in Vrancea de la inceputul anului. Alte 4 cutremure de magnitudini peste 4,0 s-au mai produs in Vrancea in aceasta luna, magnitudinile acestora fiind de 4,1 pana la 4,3 grade pe scara Richter.

23 ian. 2015

Cutremur puternic de magnitudine 6,7 in Vanuatu

Un cutremur puternic cu magnitudinea moment de 6,7 grade s-a produs in ziua de 23 ianuarie in regiunea arhipelagului Vanuatu din Oceanul Pacific.

Cutremurul a avut loc la ora 3h47min UTC (ora locala 14h47min in Vanuatu). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat la 83 km nord de Port-Vila, capitala si cel mai mare oras din arhipelag. Seismul s-a produs la adancimea de 216 km si a avut magnitudinea de 6,7 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Miscarea seismica a fost resimtita in tot arhipelagul Vanuatu, dar nu au fost raportate pagube majore. De asemenea, nu a existat risc de tsunami.

21 ian. 2015

Cutremur crustal de magnitudine 3,2 in Vrancea, zona TULNICI (Muntii Vrancei)

Un cutremur crustal cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter s-a produs in noaptea de 20 spre 21 ianuarie in regiunea Vrancea, zona TULNICI (Muntii Vrancei).

Seismul a avut loc la ora locala 0h29min31sec (22h29min31sec UTC in ziua de 20 ianuarie). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat la sud-vest de TULNICI, in zona Parcului Natural Putna-Vrancea, judetul Vrancea (45,84 grade latitudine Nordica, 26,59 grade longitudine Estica).

Cutremurul s-a produs la adancimea de 7 km si a avut magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a miscarii seismice in zona epicentrala a fost de aproximativ III grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici foarte slabe, imperceptibile.

20 ian. 2015

Cutremur crustal de magnitudine 3,8 in Vrancea, zona MARASESTI-PANCIU

Un cutremur crustal cu magnitudinea de 3,8 grade pe scara Richter s-a produs in noaptea de luni 19 ianuarie spre marti 20 ianuarie in regiunea Vrancea, zona MARASESTI-PANCIU.



Seismul a avut loc la ora locala 1h53min07sec (ora locala 23h53min07sec UTC in ziua de 19 ianuarie). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in zona MARASESTI-PANCIU din judetul Vrancea (45,88 grade latitudine Nordica, 27,15 grade longitudine Estica).



Cutremurul s-a produs la adancimea de 40 km si a avut magnitudinea de 3,8 grade pe scara Richter. Seismul a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de III-IV grade pe scara Mercalli. De asemenea, cutremurul a mai fost resimtit slab in judetele Galati, Bacau, Iasi, Vaslui si Buzau, cu intensitati de II-III pana la III grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost resimtit in Basarabia la CAHUL.
 La 22 noiembrie 2014 in aceeasi zona s-a produs cel mai puternic cutremur crustal vrancean din ultimii 120 de ani, magnitudinea acestuia fiind de 5,7 grade; un alt cutremur, de magnitudine 4,5 grade, s-a mai produs in zona MARASESTI-PANCIU la 7 decembrie 2014.

19 ian. 2015

Cutremure moderate in Marea Groenlandei

Mai multe cutremure s-au produs in ziua de luni, 19 ianuarie, in Marea Groenlandei.
Cele mai puternice evenimente inregistrate pana la aceasta ora au fost cele produse la orele 12h31min UTC, respectiv 12h45min UTC.
Evenimentul de la ora 12h31min UTC a avut magnitudinea 5,0 si s-a produs la adancimea de 2 km, potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean.

La ora 12h45min UTC in aceeasi zona s-a mai produs un al doilea cutremur moderat, a carui magnitudine a fost de 5,4 grade pe scara bazata pe moment seismic. Alte doua cutremure, de magnitudini 4,5 si, respectiv, 4,2 grade, s-au mai inregistrat tot in Marea Groenlandei in cursul diminetii, la orele 6h31min UTC, respectiv 6h38min UTC.

 Update:
Alte doua cutremure, cu magnitudini de 4,7 grade, s-au produs in aceeasi zona din Marea Groenlandei la orele 13h09min UTC, respectiv 15h05min UTC.

Ce este un sistem de monitorizare seismica ?

In ultimele zile, in presa de scandal au fost citate niste pretinse previziuni publicate pe un site desemnat ca fiind "cel mai bun si cunoscut sistem de monitorizare seismica din lume". Facand abstractie, deocamdata, de continutul total nefundamentat tehnico-stiintific al asa-ziselor previziuni privind urmatorul cutremur vrancean puternic (de magnitudine peste 6,5) publicate pe site-ul respectiv, se impun cateva precizari, fara multe detalii tehnice, privind sistemele de monitorizare seismica.
Un sistem de monitorizare este un ansamblu de echipamente (componente hardware), aplicatii/programe (componente software) care, impreuna cu un mediu de comunicatie adecvat, indeplineste functii de supraveghere, urmarire a evolutiei unor marimi fizice sau de alta natura, eventual cu transmiterea la distanta a datelor respective. In particular, un sistem de monitorizare seismica realizeaza achizitia si transmiterea, locala sau/si la distanta, a datelor colectate de la una sau mai multe retele de senzori (tipic wireless), catre o locatie centrala.
Orice sistem de monitorizare seismica viabil trebuie sa includa componentele de achizitie, transmitere si procesare a datelor seismice, indiferent de marimile fizice respective (deplasari ale solului, acceleratii, viteze etc.). In acest scop, senzorii sunt componente obligatorii, si ei sunt plasati in configuratii de retea adecvate conditiilor locale pentru zona/regiunea supusa monitorizarii seismice. Retelele de senzori wireless (WSN, Wireless Sensor Networks) utilizate pentru achizitia de date seismice pot avea dimensiuni, topologii si arhitecturi variate. In general, nodurile senzor obisnuite transmit date catre un nod central sau nod colector (sink), care, la randul sau, este conectat (wireless sau cu fir) cu o unitate centrala de monitorizare.
Indiferent de detaliile tehnice de implementare, toate cele 3 componente functionale-achizitie, transmisie si procesare-trebuie sa faca parte din arhitectura oricarui sistem de monitorizare seismica.
In aceste conditii, nici nu poate fi vorba ca site-ul frecvent citat in presa de scandal din tara noastra sa poata fi considerat sistem de monitorizare seismica, nici macar la nivel de amatori. Simpla publicare a unor date despre cutremurele din toata lumea, fara existenta unor mijloace proprii de achizitie, transmitere si procesare a acestora, nu inseamna, din punct de vedere tehnic si nu numai, monitorizare seismica. In ceea ce priveste asa-zisele lor previziuni pentru Romania, este sunt din start lovite de nulitate, deoarece fac abstractie de seismele vrancene puternice din 1986 si 1990, ceea ce nu este corect din nici un punct de vedere. In plus, asa-zisa monitorizare seismica pretins a fi fost realizata de catre administratorii acelui site a condus la publicatea succesiva, in fiecare an, a unor intervale de timp de risc pentru Romania: 2009-2013, 2010-2014, 2011-2015, 2012-2016, 2013-2017. Aceasta arata, de asemenea, irelevanta asa-ziselor previziuni, deoarece este oricum evident ca, mai devreme sau mai tarziu, in Vrancea se va produce si un cutremur mai important. Insa acest cutremur nu va fi prevazut, oricum, prin astfel de "monitorizari".

17 ian. 2015

Elemente de periodicitate in zona seismica Vrancea

Se tot invoca mereu periodicitatea cutremurelor vrancene, ca pretext pentru diverse chestii apocaliptice.
In realitate lucrurille sunt mai complicate.
In primul rand, elementele de periodicitate tin de regularitati in succesiunea unor tipuri de cutremure, cu anumite epicentre si pe anumite paliere de adancime; aceasta succesiune este, la randul ei, data de mecanismul intern, de dinamica proprie a blocului litosferic, la care se adauga influente conjuncturale externe, regionale sau/si globale.
In al doilea rand, nu este corecta afirmatia ca in Vrancea se produc cutremure majore de magnitudini peste 7,0 pe scara Richter la fiecare 30-40 de ani. Doar in ultimii 200 de ani s-au semnalat, intr-adevar, cutremurele catastrofale din 1802, 1838, 1940 si 1977, dar, atentie, cu pauza dintre 1838 si 1940. Inainte de 1802 nu a mai fost chiar asa, mai ales pentru cutremurele catastrofale, cu magnitudini MGR strict mai mari de 7,0. Mai degraba poate fi relativ corecta afirmatia ca la 30-40 de ani, plus/minus cativa ani, se pot produce cutremure de magnitudini mai mari de 6,5-6,7 grade pe scara Richter, singulare sau multiple (in grupari de 2-3 evenimente de 6,5-6,7+ pe subperioade, de exemplu in 1868-1880-1893-1894-1908 , in cadrul unor perioade mai active seismic). Totusi, chiar in cazul cutremurelor de magnitudini 6,5-6,7+ se poate evidentia uneori un caracter mai regulat sau mai putin regulat in aceasta succesiune temporala la 30-40 de ani. Deci se poate sa avem si un interval mai mare de 40 de ani fara cutremure vrancene puternice, oricum nu neaparat catastrofale (MGR > 6,5-6,7).
Astfel, in ultimii 200 de ani, cutremurele vrancene de magnitudini 6,5-6,7+ au fost cele din: 1802, 1829-1838, 1868, 1880-1893-1894-1908, 1940-1945, 1977-1986-1990. Anterior anului 1802, am avut insa si intervale mai lungi de 40 de ani fara seisme puternice (de magnitudini mai mari de 6,5-6,7 grade), de exemplu perioadele 1740-1790 si 1637-1679. Perioada globala 1620-1802 pare a fi fost, din acest punct de vedere, una mai neregulata, in care au existat cazuri de intervale de 40-50 de ani fara cutremure vrancene de magnitudini 6,7+.
Acum, nu avem elemente suficiente care sa ne spuna daca perioada post-1990 devine una neregulata sau ramane, totusi, una regulata tipica, in sensul ca nu s-ar depasi 40 de ani de la ultimul cutremur vrancean de magnitudine 6,7+ pana la urmatorul astfel de seism. Deocamdata, avem regularitati remarcabile in succesiunea cutremurelor vrancene moderate de magnitudini 5,5+. Ceea ce nu este insa corect in alegatiile mediatizate la televiziuni este invocarea unui asa-zis sistem global de monitorizare seismica, un site al unor persoane care doresc sa faca trafic si care invoca diferiti algoritmi misteriosi, in realitate aduna 36-38 la 1977 pentru a le da ca an critic 2015; dumnealor uita ca dupa 1977 am mai avut alte 2 cutremure de magnitudini peste 6,5 grade, in 1986 si 1990. De ce nu aduna 36-38 la 1990 sau la 1986, de exemplu ? Dupa parerea noastra, jocul cu statistica este periculos, deoarece poate duce la rezultate inselatoare din ambele perspective privind plasarea temporala a urmatorului cutremur vrancean puternic, de magnitudine mai mare de 6,5-6,7 grade pe scara Richter, fie mai aproape, fie mai departe de momentul actual. Astfel de jocuri statistice nu tin cont de tectonica zonei Vrancea, de mecanismul intern dar si de corelatiile cu diverse fenomene geofizice globale, precum si cu procesele geotectonice regionale si globale.
Desigur, in cele din urma un cutremur important tot va avea loc in Vrancea, la un moment dat. Este discutabil doar momentul cand se va produce. Ceea ce trebuie retinut este ca, dincolo de aceste jocuri cu elementele de periodicitate si cu interpretarea unor influente tectonice regionale sau globale, oamenii trebuie sa cunoasca niste reguli minimale de protectie si comportament in timpul si dupa cutremur. Pentru ca, orice s-ar spune, de fapt exista viata si dupa cutremur, iar Romania oricum nu va fi transformata in Haiti in cazul unui cutremur de magnitudine 6,7+; cand va veni acest cutremur, nu se poate spune, e un joc de speculatii aici, dar se pot mediatiza si explica unele reguli elementare. Periodicitatea cutremurelor vrancene nu trebuie absolutizata oricum. Iar in ceea ce priveste cutremurele majore, cu caracter catastrofal, deci de magnitudini strict mai mari de 7,0 pe scara Richter (a nu se confunda cu magnitudinea bazata pe moment seismic), este cert ca ele nu revin deloc la 35 de ani, nu e o regula in ceea ce s-a intamplat in ultimii 200 de ani. Vrancea nu are conditii pentru a produce seisme de magnitudini 7,1-7,7 cu o frecventa mai mare de doua evenimente pe secol.

Discutii pe aceasta tema: in forum la topicul  Elemente de periodicitate in zona seismica Vrancea

15 ian. 2015

Activitatea seismica din Romania, intre minciunile si manipularile din presa si realitatea obiectiva

Constatam ca se continua o campanie mediatica de tip istericoid pe tema cutremurelor din Vrancea si a asa-zisei iminente a unui cutremur major. Se invoca micile cutremure produse in ultima vreme, inclusiv cele crustale. In ultimele zile, mai multe televiziuni au mediatizat elucubratiile publicate pe un site american, considerat, in mod nejustificat, drept cel mai bun sistem mondial de monitorizare seismica, si potrivit carora in 2015 ar fi iminent un cutremur catastrofal de magnitudine mai mare de 6,5. Lasand la o parte ca un cutremur vrancean de magnitudine 6,5-6,8 oricum nu este catastrofal, deoarece se produce la adancime mare, de obicei la 90-150 km,  este de remarcat faptul ca, in ultimii 10 ani, nici una dintre afirmatiile privind pretinse cutremure puternice nu au fost confirmate de realitatea obiectiva a fenomenelor seismice din Vrancea. Oricum, reprezentantii presei (televiziunea ProTV si ziarul Cancan) dar si persoanele care invoca acel site dubios nu cunosc ce este acela un sistem de monitorizare seismica, deci habar nu au ca un astfel de sistem include retele de senzori wireless, servere, aplicatii, baze de date s.a., prin urmare nu se reduce la un  site obscur detinut de persoane dubioase care vor sa faca trafic si care, oricum, nu au nici o legatura cu seismologia, nici macar la nivel de amatori.
Ieri seara, la televiziunea RTV, in cadrul unei emisiuni in care, evident, se invoca marele cutremur, s-a procedat la noi dezinformari si manipulari. Domnul Marmureanu a afirmat ca nu poate sa mai vina un cutremur de tipul celui din 4 martie 1977; cu toate acestea, pe banda galbena era titrat, in mod alarmist: MARMUREANU-VINE CUTREMUR DE TIP 4 MARTIE 1977. Acesta este un exemplu evident de manipulare, minciuna si dezinformare, nu cunoastem daca este vorba doar de prostie elementara sau de rea-credinta si alte dedesubturi.
Toate aceste dezinformari vin pe fondul unor variatii de activitate seismica vranceana. Zona Vrancea este cea mai activa regiune seismogena a tarii, si prin urmare este normal ca activitatea seismica sa prezinte si perioade de usoara crestere. Totusi, este de remarcat ca seismele produse in ultima vreme nu au avut magnitudini prea mari, ele fiind limitate la valori de 3,9-4,3 grade pe scara Richter. In ultimii ani, au existat perioade in care s-au inregistrat si cate 4-5 cutremure de magnitudini peste 4,0 intr-o singura luna (de exemplu in octombrie 2011), prin urmare nu este foarte pertinent sa se considere ultimele fluctuatii de seismicitate ca fiind un indicator sigur privind iminenta unui cutremur puternic. Studiile realizate pana in prezent de catre specialistii romani si straini asupra zonei Vrancea arata ca este posibil ca in urmatorii 10 ani sa se produca si un cutremur de magnitudine ceva mai mare, respectiv mai mare de 6,5 grade pe scara Richter, cutremur care, desigur, nu poate fi neglijat din perspectiva efectelor asupra unor constructii foarte vulnerabile. Probabilitatea unui cutremur major de magnitudine peste 7,0 este insa mai mica, avand in vedere specificul seismicitatii vrancene. Totusi, activitatea seismica actuala din Vrancea nu este in masura sa stabileasca cu o probabilitate mare si o anumita perioada limitata temporal si cu un risc intr-adevar mai mare. De asemenea, faptul ca in Vrancea se produc si cutremure crustale, la adancimi mai mici de 55-60 km, de asemenea nu este o noutate, in ciuda speculatiilor nefundamentate publicate in presa alarmista in cautare de senzational ieftin. Este cunoscut faptul ca seismele crustale vrancene apar de regula in secvente, dar magnitudinile maxime ale acestora sunt mai mici de 6,0 grade.
In concluzie, activitatea seismica actuala din Vrancea nu poate fi considerata un indicator sigur privind un eventual viitor cutremur semnificativ (magnitudine peste 6,4-6,5) si de adancime mare (80-160 km). Reiteram faptul ca mai important este ca opinia publica sa fie informata obiectiv asupra regulilor de comportament in timpul si dupa cutremur, dar si in ceea ce priveste evolutia seismicitatii curente, cu variatiile ei naturale mai mari sau mai mici. Fiindca Romania este o tara cu risc seismic, iar cutremure mai mari sau mai mici tot vor avea loc, in principal in Vrancea, fara a subestima insa si riscul seismic local generat de seisme crustale din alte zone ale tarii (Fagaras-Campulung, Banat, Maramures, Crisana, Dobrogea de Nord, Marea Neagra-Shabla, Campia Romana, Moldova de Sud, Podisul Transilvaniei s.a.).

Cutremur.net

Pentru discutii si comentarii: in forum, la topicul  Comentarii la seismele zilnice din Romania

14 ian. 2015

In regiunea seismogena Vrancea se produc si cutremure crustale

Recentele cutremure crustale produse in Vrancea, respectiv cele din zona MARASESTI-PANCIU din 22 noiembrie si 7 decembrie 2014  (de magnitudini 5,7 si, respectiv, 4,5 grade) si cel din zona RAMNICU SARAT din 12 ianuarie 2015 (de magnitudine 4,1) au generat, in ultimele zile, speculatii in ziare de scandal, privind asa-zisul caracter artificial al acestor cutremure. Se invoca faptul ca in Vrancea toate cutremurele tectonice naturale ar fi de adancime mare, si, in consecinta, recentele seisme ar fi fost provocate de o putere straina folosind HAARP si alte pretinse arme geofizice.
Afirmatiile acestea sunt complet false si au caracter total tendentios. Studiile realizate de specialistii romani arata, cu certitudine, faptul ca in regiunea Curburii Carpatilor se produc cutremure tectonice nu doar in domeniul subcrustal (la adancimi de 60-200 km), ci si cutremure crustale (cu originea in crusta terestra, la adancimi mai mici de 55-60 km).
Daca seismele subcrustale, de mare adancime, sunt cele mai frecvente si au cele mai mari magnitudini (pana la 7,7-7,8 grade pe scara Richter), cutremurele vrancene crustale sunt mai rare si au magnitudini mai mici de 6,0 grade pe scara Richter.  Seismele subcrustale se produc, de regula, in regiunile subcarpatice si de munte (Muntii Vrancei si ai Buzaului), desi din cand in cand se mai semnaleaza miscari seismice mai adanci si in zona FOCSANI (la adancimi de 60-80 km). Cutremurele vrancene crustale sunt localizate mai mult in arii extracarpatice, in special in zonele ADJUD, MARASESTI-PANCIU, FOCSANI, RAMNICU SARAT si in unele zone locale din Campia Siretului Inferior. De regula, cutremurele crustale apar in secventa, prin urmare evolutia activitatii seismice inregistrate in zona RAMNICU SARAT in ziua de 12 ianuarie 2015 nu este o noutate. In ultimii 35 de ani, in zona RAMNICU SARAT s-au mai inregistrat urmatoarele secvente seismice: 21-22 februarie 1983 (cu soc principal de magnitudine 4,7), 27-30 aprilie 1986 (cu soc principal de magnitudine 5,1), 1 septembrie 1991 (cu soc principal de magnitudine 4,8), 6 decembrie 2009 (cu soc principal de magnitudine 4,3). S-au mai inregistrat secvente seismice intre FOCSANI si RAMNICU SARAT la 6 decembrie 1997 (cu soc principal de magnitudine 4,2) si 30 aprilie 2004 (cu soc principal de magnitudine 4,1).
Desi cu o frecventa mai mica, in regiunea Vrancea s-au inregistrat cutremure crustale si in zona de munte; de exemplu, la 6 septembrie 2008 s-a produs un cutremur de magnitudine 4,4 la adancimea de 15 km in Muntii Vrancei, zona Valea Zabalei-Vrancioaia.
In concluzie, producerea de cutremure crustale in Vrancea este departe de a reprezenta o noutate si se coreleaza cu geodinamica si tectonica regiunii seismogene Vrancea, cea mai activa zona seismica din Romania.

Pentru comentarii si discutii suplimentare, va invitam in forum pe topicul Cutremurele crustale din Vrancea