6 feb. 2016

Cutremurele din zona seismica Fagaras-Campulung

Zona seismica Fagaras-Campulung este a doua zona seismica majora a tarii, dupa regiunea Vrancea. Desi ponderea majora in seismicitatea Romaniei este conferita de cutremurele intermediare (subcrustale, de mare adancime) din Vrancea, totusi seismicitatea asociata surselor de cutremure crustale (de mica adancime) din diferite alte zone ale tarii, dar chiar si din Vrancea, nu este de neglijat. Si aceasta din cauza faptului ca seismele crustale, desi de magnitudini mai mici decat ale cutremurelor majore adanci vrancene, pot cauza pagube semnificative in plan local, in localitatile din zonele epicentrale respective. Cutremurele crustale provoaca daune mai semnificative pe arii reduse, dar cu cat adancimile focarelor sunt mai mici, cu atat efectele resimtite la suprafata in zonele epicentrale sunt mai intense.
Desi in Romania cutremurele crustale (cu focare in crusta terestra, la adancimi de pana la 40-50 km) au sursele raspandite in cea mai mare parte a tarii, se remarca mai multe zone in care se produc cutremure crustale semnificative, cu magnitudini de peste 5,0 grade, si chiar de peste 5,5 grade, dar fara sa depaseasca 6,5 grade. In acest context, regiunea Fagaras-Campulung este singura zona seismogena de pe teritoriul actual al tarii pentru care se cunoaste, din date instrumentale, faptul ca poate genera seisme cu magnitudini de peste 6,0 grade, pana la un maxim posibil in jur de 6,5 grade. In toate celelalte zone seismice, datele instrumentale au permis stabilirea unor magnitudini maxime posibile de 5,7-6,0 grade pentru cutremurele crustale (in special in cazul zonei seismice Banat). In regiunea Crisana, informatiile istorice sugereaza posibilitatea teoretica a unor cutremure locale cu magnitudini maxime in jur de 6,0-6,2 grade.
Din punct de vedere geografic, zona seismica Fagaras-Campulung include partea central-estica a Carpatilior Meridionali si zonele subcarpatice adiacente Muntilor Fagaras, cu un areal cuprins intre Valea Oltului (incluzand si o portiune limitata la vest de aceasta) si Valea Dambovitei. In studiile de specialitate ale seismologilor romani este inclusa si o sursa locala din zona SINAIA-BUSTENI (judetul Prahova), situata la marginea estica a Carpatilor Meridionali.
Epicentrele miscarilor seismice fagarasene se afla in judetele Arges, Valcea, Dambovita, sudul judetul Sibiu si sud-vestul judetului Brasov. Cutremurele crustale fagarasene sunt grupate in urmatoarele subzone epicentrale:

Sursa harta: romania.zoom-maps.com

1) subzona CUMPANA-PISCU NEGRU (judetul Arges), in partea central-nordica a lacului Vidraru;
2) subzona Valea Oltului-Depresiunea Lovistei (CALIMANESTI-BREZOI-CAINENI-TITESTI, judetul Valcea);
3) subzona CAMPULUNG MUSCEL (judetul Arges), pe o raza de cca. 10-15 km in jurul orasului CAMPULUNG MUSCEL;
4) subzona TURNU ROSU-Sudul Depresiunii Transilvaniei (judetul Sibiu), posibil legata de falia care separa Masivul Fagaras de Podisul Transilvaniei;
5) subzona SINAIA (judetul Prahova), aflata la marginea estica a Carpatilor Meridionali.

Cele mai puternice cutremure fagarasene (cu magnitudini ML in intervalul 5,5-6,5 grade), pe baza datelor instrumentale dar si a informatiilor istorice, s-au produs in subzonele CUMPANA-PISCU NEGRU, Depresiunea Lovistei, CAMPULUNG MUSCEL si, posibil, pe falia sud-transilvana. In rest, cutremure locale cu magnitudini mici (de pana la 3,5-4,5 grade) s-au produs si in alte zone, mai ales in cele subcarpatice din judetele Valcea, Arges si Dambovita.
Seismele fagarasene se produc, de obicei, in crusta terestra, la adancimi cuprinse intre 2-5 km si maxim 40-45 km. Totusi, inregistrarile instrumentale au permis si localizarea unor activitati seismice slabe cu focare la adancimi mai mari de 45 km, dar cu magnitudini foarte mici.
Originea acestor seisme poate fi legata, din punct de vedere geotectonic, de urmatoarele elemente:
-extensia nord-vestica a faliei Intra-Moesice, posibil pana langa CAMPULUNG MUSCEL;
-falia Lovistei, cu directie vest-est, de la Valea Oltului pana la est de lacul Vidraru;
-falia sud-transilvana;
-alte falii locale generatoare de seisme de magnitudini mici;
-procesele geodinamice asociate cu formarea lantului carpatic, si in special a Carpatilior Meridionali;
-nu in ultimul rand, influenta semnificativa a cutremurelor vrancene subcrustale produse pe partea vestica, sud-vestica a regiunii seismogene Vrancea, cu deosebire in Muntii Buzaului.
Se pare ca un factor decisiv in succesiunea cutremurelor fagarasene moderate si mai ales a celor puternice (cu magnitudini de 6,0-6,5 grade) este reprezentat de cutremurele vrancene puternice din Muntii Buzaului (cu magnitudini mai mari de 6,5-6,7 grade). O analiza atenta a informatiilor istorice dar si a datelor instrumentale arata ca toate seismele fagarasene puternice s-au produs la intervale de pana la 5-8 ani dupa cutremure vrancene puternice (de magnitudini peste 6,7 grade) generate in Muntii Buzaului.
Magnitudinea maxima posibila a cutremurelor din regiunea Fagaras-Campulung, estimata din inregistrari instrumentale dar si din date istorice, este in jur de 6,5 grade. Astfel, regiunea Fagaras-Campulung este singura sursa atestata instrumental de cutremure crustale de magnitudini peste 6,0 pe teritoriul actual al tarii. Cutremurele pontice din zona SHABLA-Marea Neagra, cum a fost seismul major de magnitudine 7,2 din 31 martie 1901, au sursele in afara teritorului actual al tarii.
Cutremurele din Fagaras-Campulung au o aparitie tipica in secventa, cu miscari seismice multiple in intervale mai lungi sau mai scurte, in functie de magnitudinea socului principal. Cateodata se evidentiaza si pre-socuri, asa cum s-a observat in cazul cutremurului de magnitudine ML 5,1 din subzona SINAIA produs la 23 mai 1993. De asemenea, socul principal este urmat de numeroase replici (cu acelasi epicentru si focar); cateodata se produc si cutremure secundare, cu focare si epicentre diferite de cele ale socurilor principale.
Cutremurele cele mai puternice, cu magnitudini de peste 6,0 grade, pana la aproximativ 6,5 grade, se resimt in zona epicentrala cu intensitati de VIII grade, chiar VIII-IX grade pe scara Mercalli Modificata, generand si efecte geomorfologice, alunecari de teren, prabusiri de stanci in zonele de munte, crapaturi in sol etc. (fenomene observate in cazul ultimelor seisme puternice din 1746, 1832 si 1916). Cutremurele de magniudine maxima 6,5 se resimt intens in sudul si centrul Transilvaniei, in judetele Sibiu si Alba, cu intensitati de pana la VI-VII grade, precum si in judetul Brasov cu intensitati de pana la VI grade. In zonele subcarpatice si de munte ale judetelor Arges si Valcea se observa, de asemenea, intensitati mari, de la VII grade pana la VIII sau chiar VIII-IX grade (dar numai pe o raza de cativa km in jurul epicentrului, in acest din urma caz). Miscarile seismice puternice se mai resimt in centrul si vestul Munteniei, in cea mai mare parte a Olteniei, dar si in centrul si nordul Transilvaniei (cu intensitati din ce in ce mai mici pe masura cresterii rapide a distantei fata de epicentru). La BUCURESTI, cutremurele fagarasene cele mai puternice (cu magnitudini de 6,4-6,5 grade) se resimt slab, cu intensitati de pana la IV grade. Cutremurele din Fagaras-Campulung nu se simt deloc in Moldova, Dobrogea si nici in partea estica a Munteniei. De altfel, la est de Valea Dambovitei intensitatea seismelor puternice din Fagaras-Campulung scade foarte repede.
Istoricul seismicitatii fagarasene arata ca in ultimii 300 de ani, cutremurele puternice s-au succedat la intervale medii de 85 de ani. Totusi, inainte de cutremurul puternic din 1746, aparitia seismelor fagarasene majore a fost mai neregulata, intervalele dintre evenimentele semnificative prezentand variatii mai mari. Un istoric succint al cutremurelor moderate si puternice din aceasta zona seismica, pentru ultimii 500 de ani, pe baza datelor din catalogul online ROMPLUS al INCDFP, dar si a informatiilor disponibile in lucrarile lui Ion Atanasiu (Cutremurele de pamant din Romania), precum si din lucrarea Cavalerii apocalipsului (avand ca autori istoricii Paul Binder si Paul Cernovodeanu) permite evidentierea celor mai semnificative cutremure produse in ultimele secole, astfel:

1521: cutremur puternic resimtit in Fagaras, Tara Romaneasca si in Transilvania. Probabil este vorba despre un cutremur moderat spre puternic, cu o intensitate maxima de cel mult VI-VII sau VII grade. S-ar parea ca seismul s-a simtit destul de puternic in sudul Transilvaniei, dar si in nordul Munteniei. Magnitudinea nu ar fi depasit, in acest caz, 5,5-5,8 grade. Este de notat ca evenimentul s-a produs la 5 ani dupa cutremurul vrancean major din 24 noiembrie 1516, si, de asemenea, a fost urmat de cutremurul din Podisul Tarnavelor, zona MEDIAS-SIGHISOARA, produs la 19 noiembrie 1523;

26 octombrie 1550: cutremur puternic resimtit in sudul si centrul Transilvaniei, mai intens la SIBIU, creditat cu o magnitudine de 6,5 grade. Seismul s-a produs, de asemeni, la 5 ani dupa cutremurul vrancean din 19 iulie 1545;

10 aprilie-19 mai 1571: secventa de mai multe cutremure resimtite mai ales la SIBIU si ceva mai slab la BRASOV, dar si in alte zone din sudul Transilvaniei. A fost probabil o serie de seisme fagarasene cu magnitudini de pana la 5,5 grade. Desi cutremurele fagarasene nu sunt de fiecare data foarte mari, uneori se produc si seisme moderate;

4 aprilie 1628: marele cutremur de la CAMPULUNG MUSCEL, care a afectat manastirea Negru Voda (refacuta in anii domniei lui Matei Basarab). Probabil cel mai mare cutremur produs la CAMPULUNG MUSCEL, magnitudine estimata in jur de 6,0. Seismul a mai fost resimtit in Dambovita, dar si in sudul Transilvaniei, inclusiv la SIBIU. Este de notat ca acest cutremur s-a produs la 78 de ani dupa marele seism fagarasean din 1550, si la 8 ani dupa cutremurul vrancean major din 8 noiembrie 1620;

9 aprilie 1639: un cutremur moderat, cu sursa apreciata ca fiind in Depresiunea Lovistei (Valcea), si de magnitudine ceva mai mica (cel mult 5,5 grade). Cutremurul a fost resimtit la BRASOV, FAGARAS, in multe alte zone din sudul Transilvaniei, evident in Valcea;

7 decembrie 1746: cutremur puternic in Fagaras, resimtit intens in sudul si centrul Transilvaniei, dar si in nordul Munteniei. Probabil a fost comparabil cu cel din 1916, magnitudinea estimata 6,5 grade, intensitate epicentrala cel putin VIII grade si VII grade in sudul Transilvaniei. Caracter tipic "polikinetic", cu socuri multiple in perioada 1-15 ianuarie 1747 resimtite mai ales la SIBIU. Cutremurul s-a produs la 8 ani dupa marele cutremur vrancean din Muntii Buzaului de la 11 iunie 1738 (MGR 7,5);

5 aprilie 1793: mai multe cutremure resimtite la SIBIU si in alte zone din sudul Transilvaniei. Probabil au fost seisme din Fagaras-Campulung, cu aparitie tipica in secventa si magnitudini de maxim 4,8-5,0 grade;

16 octombrie 1826: un cutremur fagarasean moderat (magnitudine 5,5), cu sursa presupusa pe falia sud-transilvana;

19 februarie-7 aprilie 1832: o serie de 11 cutremure in judetele Valcea si Arges. Primul cutremur a fost cel mai puternic (magnitudine 5,9-6,0) si a fost resimtit intens in judetul Valcea, sunt mentionate crapaturi in pamant . Ultimul cutremur din secventa, cel din 7 aprilie 1832, a fost resimtit mai intens in Arges, ceea ce sugereaza un epicentru mai la est. Socul primar a fost generat, cel mai probabil, in Depresiunea Lovistei. Secventa seismica a fost precedata de cutremurul vrancean puternic din 26 noiembrie 1829;

26 ianuarie 1916: cutremur mare in Fagaras-Campulung, zona CUMPANA-PISCU NEGRU (Arges), magnitudine Mw 6,4, MGR 6,5 si intensitate maxima VIII-IX. Seismul a avut efecte semnificative in judetele Arges, Valcea, Sibiu si Alba. Cutremurul a fost simtit la BRASOV cu intensitatea de VI grade, in timp ce la SIBIU intensitatea a atins VII grade. Numeroase cutremure secundare si replici s-au semnalat timp de 4 luni dupa socul principal. Seismul a fost precedat de cutremurul vrancean puternic din Muntii Buzaului de la 6 octombrie 1908 (MGR 6,8) si de evenimentul major din zona SHABLA-Marea Neagra din 31 martie 1901;

5 iulie 1923: cutremur moderat in Depresiunea Lovistei, resimtit mai intens in Valcea si ceva mai slab la SIBIU. Probabil magnitudinea a fost de cel mult 4,8-5,0 grade;

12 aprilie 1969: cutremur moderat de magnitudine 5,2 si intensitate maxima VI in zona CAMPULUNG MUSCEL. Seismul a fost resimtit si in judetele Brasov si Sibiu.

Din acest istoric rezulta ca cele mai puternice cutremure fagarasene, cu magnitudini de 6,0-6,5 grade, au fost cele produse in 1550, 1628, 1746, 1832 si 1916. Este de remarcat faptul ca intervalul de recurenta de 85 de ani nu ar trebui considerat ca unul standard pentru succesiunea seismelor puternice din aceasta zona. Intervalele dintre cutremurele puternice pot fi si mai lungi, de peste 100 de ani. In plus, exista o anumita variabilitate a epicentrelor, alternand intre sursele din judetele Arges si Valcea, in functie de segmentele de falie implicate. In plus, in perioadele dintre seismele puternice s-au produs si cutremure moderate, de asemenea tot sub forma de secvente seismice. Nu in ultimul rand, trebuie remarcata foarte buna corelatie cu seismele vrancene puternice din Muntii Buzaului, corelatie care a functionat cel putin in ultimii 500 de ani.

In concluzie, zona seismica Fagaras-Campulung este a doua zona seismogena a tarii, dupa Vrancea. In aceasta zona se produc cele mai puternice cutremure crustale de pe teritoriul actual al tarii, cu magnitudini maxime in jur de 6,5 grade. Exista o tendinta de periodicitate aparenta a cutremurelor puternice din aceasta zona; totusi aceasta aparenta periodicitate este puternic conditionata de producerea seismelor vrancene semnificative din Muntii Buzaului. Ultimul cutremur puternic a avut loc in urma cu 100 de ani, la 26 ianuarie 1916. Cutremure mici se produc anual, dar de regula trec neobservate, deoarece epicentrele se afla in zone de munte, slab populate. Acest aspect diferentiaza zona Fagaras-Campulung de zona seismica Banat, in care multe dintre cutremurele superficiale anuale se resimt local deoarece se produc in apropierea localitatilor din judetele Arad, Timis si Caras-Severin. Ultimele cutremure fagarasene perceptibile au avut loc la 19-20 mai 2004 (ML 4,3, epicentru in zona CAMPULUNG MUSCEL), 25 decembrie 2010 (ML 3,8, epicentru in zona CUMPANA-PISCU NEGRU), 27 februarie 2013 (ML 4,0, epicentru in zona CAINENI-TITESTI, Depresiunea Lovistei) si 29 decembrie 2015 (ML 4,2-4,3, epicentru la vest de CAINENI, Valcea). 

5 feb. 2016

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,4 grade in Taiwan

Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,4 grade, s-a produs in ziua de vineri, 5 februarie, in sudul Taiwanului.

Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora 19h57min UTC (ora locala 3h57min in ziua de 6 februarie). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in sudul Taiwanului, la 23 km sud de orasul Yujing.

Sursa foto: RT.com

Seismul s-a produs la adancimea de 17 km si a avut magnitudinea de 6,4 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Seismul a fost resimtit puternic in sudul Taiwanului. In orasul Tainan, mai multe cladiri s-au prabusit partial sau au fost rasturnate, iar alimentarea cu energie electrica a fost intrerupta. Cel putin 14 oameni au murit si alti 484 au fost raniti in urma cutremurului, potrivit CNN. Orasul cel mai afectat este Tainan. Miscarea seismica a fost resimtita inclusiv in capitala Taiwanului, orasul Taipei, precum si in mai multe provincii din sudul Chinei.
Taiwanul prezinta un risc seismic ridicat, din cauza plasarii in "Cercul de foc al Pacificului". Cel mai puternic cutremur din ultimii cel putin 40 de ani a avut loc la 21 septembrie 1999, magnitudinea acestuia fiind de 7,6 grade pe scara bazata pe moment seismic.


Sursa foto: RT.com



Cutremurul a fost urmat de mai multe replici avand magnitudini de peste 4,0 grade.

Cutremur moderat de magnitudine 5,3 in Nepal

Un cutremur moderat cu magnitudinea de 5,3 grade s-a produs in ziua de vineri, 5 februarie, in Nepal.


Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora 16h20min UTC (ora locala 22h05min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat la 51 km nord-est de capitala tarii, Kathmandu. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,3 grade.
Miscarea seismica a fost resimtita la Kathmandu si in imprejurimi, dar nu s-au raportat pagube majore. In 2015, doua cutremure majore s-au produs in Nepal, provocand mii de victime si mari distrugeri. Primul seism s-a produs pe 25 aprilie la nord-vest de Kathmandu, magnitudinea acestuia fiind de 7,8 grade pe scara bazata pe moment seismic, cutremurul fiind cel mai puternic eveniment seismic produs in aceasta tara dupa marele cutremur de magnitudine 8,1 din 15 ianuarie 1934. Al doilea cutremur major s-a produs la 12 mai, avand epicentrul la nord-est de Kathmandu si magnitudinea moment 7,3. Ambele seisme au fost urmate de numeroase replici si cutremure secundare, unele cu magnitudini de pana la 6,7 grade.

3 feb. 2016

Cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter s-a produs in ziua de 3 februarie in regiunea Vrancea.

Sursa foto: EMSC


Cutremurul a avut loc la ora locala 9h48min08min (7h48min 08sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona NEHOIU, judetul Buzau (45,43 grade latitudine Nordica, 26,28 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 134,6 km si a avut magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a miscarii seismice nu a depasit II grade pe scara Mercalli.


31 ian. 2016

Cutremur puternic de magnitudine 6,0 in zona insulelor Balleny

Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,0 grade, s-a produs in ziua de duminica, 31 ianuarie, in regiunea insulelor Balleny din sudul Oceanului Indian.

Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora 17h39min UTC. Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in sudul Oceanului Indian, in regiunea insulelor Balleny. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 6,0 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Mecanismul de focar a fost de tip decrosare, potrivit EMSC:

EMSC: Mecanism de focar cutremur Ins. Balleny 31 ianuarie 2016

30 ian. 2016

Cutremur major cu magnitudinea 7,2 in peninsula Kamceatka

Un cutremur major, cu magnitudinea moment de 7,2 grade, s-a produs in ziua de sambata, 30 ianuarie, in peninsula Kamceatka.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 3h25min UTC (ora locala 15h25min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in peninsula Kamceatka, la cca. 110 km nord de orasul Petropavlovsk-Kamchatskiy, in partea central-sudica a peninsulei. Cutremurul s-a produs la adancimea de 159 km si a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Seismul a fost resimtit pe o arie larga in Kamceatka, dar nu s-au raportat pagube semnificative, datorita adancimii mari la care s-a produs.

28 ian. 2016

Cutremur de magnitudine 3,5 in Marea Neagra, zona Shabla-Kavarna

Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter s-a produs in seara zilei de miercuri, 27 ianuarie, in Marea Neagra, la est de Shabla.


Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora locala 23h31min02sec (21:31:02 UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Marea Neagra, la 16 km sud-est de Shabla (43,42 grade latitudine Nordica, 28,61 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 7,3 km si a avut magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a cutremurului a fost de II-III grade pe scara Mercalli.
In zona Shabla-Kavarna (Marea Neagra) se produc aproape anual cutremure de magnitudini mici. Zona a generat insa, la intervale mari, si cutremure distrugatoare, care au provocat chiar si valuri seismice cu efecte locale. Ultimul cutremur major a avut loc la 31 martie 1901, magnitudinea acestuia fiind de 7,2 grade. In ultimele decenii, in zona s-au produs numai cateva cutremure moderate. Astfel, la 30 iunie 1956 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,6 grade in zona Shabla-Kavarna. Un alt cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,5 grade, s-a produs in aceeasi zona la 5 august 2009. La 3 decembrie 2012, un cutremur cu magnitudinea de 4,9 grade s-a produs, de asemenea, la est de Shabla, in Marea Neagra. Toate aceste cutremure au fost resimtite si in sudul si sud-estul Romaniei, in Muntenia si cea mai mare parte a Dobrogei.


27 ian. 2016

Cutremur moderat de magnitudine 5,2 in Afganistan, regiunea muntilor Hindu Kush

Un cutremur moderat si de foarte mare adancime s-a produs in ziua de 26 ianuarie in nord-estul Afganistanului, regiunea muntilor Hindu Kush.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 23h19min UTC (ora locala 3h49min in ziua de 27 ianuarie). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in muntii Hindu Kush, la nord de capitala afgana Kabul. Seismul s-a produs la adancimea de 314 km, ceea ce il face unul dintre cele mai adanci cutremure produse in regiunea muntilor Hindu Kush in ultimii ani. Cutremurul a avut magnitudinea de 5,2 grade pe scara bazata pe moment seismic. .
Miscarea seismica a fost resimtita pe o arie larga in Afganistan si Tadjikistan, dar nu s-au inregistrat pagube.
Cele mai multe dintre cutremurele din muntii Hindu Kush sunt de tip intermediar, cu focare la adancimi de 100-250 km. Cutremurul de ieri a avut loc o adancime semnificativ mai mare si face parte din clasa seismelor profunde, cu focare intre 300-700 km adancime.

25 ian. 2016

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,3 grade in zona stramtorii Gibraltar

Un cutremur puternic cu magnitudinea moment de 6,3 grade s-a produs in ziua de luni, 25 ianuarie, in regiunea stramtorii Gibraltar.

Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora 4h22min UTC (ora locala 5h22min in Spania, respectiv 4h22min in Maroc). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in vestul Marii Mediterane, la cca. 156 km est de Gibraltar. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 6,3 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Seismul a fost urmat de mai multe replici, cea mai puternica dintre acestea producandu-se la ora 4h34min UTC; magnitudinea celei mai puternice replici a fost de 5,3 grade. Alte replici moderate s-au inregistrat la 5h54min UTC (magnitudine moment 5,2) si, respectiv, 6h10min UTC (magnitudine moment 5,0). In afara de acestea, s-au mai inregistrat si alte replici cu magnitudini de pana la 4,5-4,7 grade.
Cutremurul a fost resimtit in zonele de coasta din sudul Spaniei si nordul Marocului, respectiv al Algeriei, dar nu au fost raportate pagube materiale.
In ultimele zile s-a inregistrat o crestere a activitatii seismice in zona stramtorii Gibraltar. Un cutremur cu magnitudinea moment de 5,0 grade s-a produs in aceeasi zona in ziua de 21 ianuarie, la ora 13h47min UTC.

24 ian. 2016

Cutremur major de magnitudine 7,1 in Alaska

Un cutremur major cu magnitudinea moment de 7,1 grade s-a produs duminica, 24 ianuarie, in Alaska.


Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora 10h30min UTC (ora locala 1h30min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in zona de coasta din Alaska (partea de sud), la cca. 217 km nord de Kodiak. Cutremurul s-a produs la adancimea de 128 km si a avut magnitudinea de 7,1 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Miscarea seismica a fost resimtita pe o arie larga in Alaska (in special in sud), dar nu au fost raportate pagube majore, datorita adancimii mari la care s-a produs.