Evacuarea in caz de cutremur: intre bine si rau

Autor:
Dr. ing. Emil-Sever Georgescu
Director Stiintific, Sef Laborator Evaluarea Riscului Seismic si Actiuni in Constructii, INCERC


Gandul ca ar fi posibil si la noi candva un cutremur puternic conduce la o mare neliniste sociala, iar multi locuitori isi pun intrebari chinuitoare cu privire la modul cel mai sigur de a scapa cat de cat nevatamati intr-o situatie extrema. Ideea de a pleca pe cat de repede posibil spre un spatiu exterior, liber si sigur apare relativ frecvent in mintea celor surprinsi de seism in cladiri.

In cazul unei case parter sau cu etaj, locatarul isi cunoaste mai bine atat camerele cat si drumul spre iesire si chiar vecinatatile de care s-ar putea teme, cum ar fi calcanele si cosurile de fum, etc.

In cazul blocurilor, temerile si posibilitatile sunt diferite. Ipoteza evacuarii rapide cu ascensorul este dificil de luat in considerare ca fiind aplicabila, ca urmare a asteptarii cauzate de evacuarea mai multor locatari de la etaje diferite. Chiar daca persoanele nu s-ar teme de o intrerupere de curent, nicaieri in lume nu se recomanda intrarea in ascensor la seisme, o banala blocare intre etaje putand cauza grave efecte psihice celor care sufera de claustrofobie, mai ales in asteptarea seismului. De aceea evacuarea pe casa scarii pare mai accesibila unora, desi nu este recomandabila, in special de la etajele superioare.

In acest caz, se pune problema oportunitatii si fezabilitatii acestei decizii.

Pe baza unei metodei originale, care utilizeaza vectorii de deplasare ideala si reala, precum si factorul evacuabilitate nominala “e”, autorul a calculat durata evacuarii (daca un locatar s-ar decide sa o faca) din cladiri tipizate cu 5 niveluri, proiect IPCT 770 si cu 9 niveluri, proiect IPCT 772, considerand:
- intervalul de indecizie (de ordinul a 5-15 s);
- intervalul de evacuare din apartament (in functie de spatiul real ce trebuie parcurs, cu vitezele posibile pentru oameni), penalizat cu raportul 1/e aplicat asupra intervalului de timp necesar pentru iesirea din apartament;
- intervalul de evacuare pe casa scarii, luand in considerare vitezele posibile pe scari, cu eventuala penalizare cu raportul 1/e specific.

In marimea vitezei de miscare posibil de atins la evacuare, intervin varsta, sexul, starea sanatatii si rezistenta la oscilatii si impact fizic, comportamentul si reactia psihica, efectul grupului social etc. In studiu s-au considerat niste valori medii.

S-a constatat ca forma arhitecturala, in special partiul locuintei, influenteaza considerabil marimea distantei de parcurs si durata evacuarii; valorile modulilor ambilor vectori cresc odata cu marirea numarului de camere din apartament; coridoarele lungi pot cauza dificultati la evacuare.

Factorii de evacuabilitate nominala au valori intre 1 si 0,909 pentru partamentele cu 2 camere analizate dar ajung si la valori de 0,862-0,637 pentru bai si bucatarii la apartamentele cu 3 si 4 camere, indicand posibilitati mai reduse de evacuare; considerarea influentei sistemului de iluminare (directa sau artificiala) poate mari durata de evacuare de la 10% pana la 30%.

Distantele de parcurs in interiorul unui apartament la cladirile cu 5 niveluri, pentru dormitoare, cresc de la 5,75 m, pentru apartamente de 2 camere, la 8,7 m pentru 4 camere iar distantele de parcurs in apartament la cladirile cu 9 niveluri, pentru dormitoare, cresc de la 6,1 m, pentru apartamente de 2 camere, la 9,25 m pentru 4 camere.

Prezenta camerelor de zi langa iesire poate facilita evacuarea din apartament, iar modul specific in care sunt utilizate aceste camere ajuta la o reactie prompta (persoanele sunt in general imbracate, atente la ce se petrece, active).

In camere precum baia si bucataria, exista riscuri specifice, deoarece potrivit functiunilor lor, locatarul prezent acolo nu este imbracat de evacuare sau este preocupat de terminarea unor actiuni care impun oprirea focului, apei etc, iar in dormitoare timpul de reactie pentru trezire, decizie, imbracare etc. poate fi mai lung.

Cu privire la capacitatea si timpii necesari pentru evacuarea pe casa scarii, in evaluarea noastra s-a considerat ca timpii difera in functie de tipul rampelor si numarul podestelor intermediare, sistemul de iluminare (directa sau artificiala) numarul de apartamente si locatari pe nivel; fiecare factor mentionat poate mari durata si riscurile la evacuare cu 10% pana la 30%.

Distantele totale ce ar trebui parcurse la evacuare sunt de ordinul 5,75 m…18,75 m pentru blocurile cu 5 niveluri si 11 m…137,25 m pentru cele cu 9 niveluri; pentru cladirile analizate si apartamentele diferit pozitionate, locatarii ar avea de parcurs pentru a ajunge de la un etaj la altul, dupa caz, distante echivalente cu 5 m…10 m la blocurile cu 5 niveluri, respectiv 5,1 m…16 m la blocurile cu 9 niveluri.

Astfel, parasirea etajelor superioare (intre 4 si 9) ar implica o durata totala mare (intre 70 s. si 660 s. in functie de partiul apartamentului si al etajului);din acest total, timpul parcurs pe casa scarii ar reprezenta cca. 70% din total pentru cladiri cu 5 niveluri, respectiv cca. 90% pentru cele cu 9 niveluri; in multe cazuri, evacuarea de la etajele superioare in cladirile inalte nu este recomandabila si de cele mai multe ori nici posibila iar principalul pericol este ca faza oscilatiilor puternice il poate surprinde pe locatar in casa scarii, un spatiu hazarduos.

Analiza caracteristicilor arhitectural-constructive si posibilitatilor de evacuare din apartamente aflate in cladiri tipizate cu 5 si 9 niveluri, au aratat ca, pentru a evita consecinte negative, este important ca locatarul sa-si cunoasca locuinta, iar atunci cand poate alege intre mai multe solutii sa aiba elemente de facilitare a deciziei pe criterii de siguranta seismica.

Deci timpul necesar la evacuare este mai mare decat durata seismului sau decat cel pana la sosirea primelor unde, iar evacuarea la cutremur, in special a celor ce locuiesc la etajele superioare in cladirile inalte, nu este recomandabila si de cele mai multe ori nici posibila. Aceste persoane se pot proteja mai eficient in interiorul locuintei, fara a se expune riscurilor evacuarii.

...............................................
Extras prelucrat din cartea: - „Managementul riscului seismic: specific, perceptie si comunicare” de Emil-Sever Georgescu. Editura Fundatiei Culturale LIBRA, 2005.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Pentru a scrie un comentariu completeaza formularul de mai jos.