Seismicitatea Romaniei

De-a lungul timpului, Romania a fost zguduita de numeroase cutremure, de mai mica sau mai mare magnitudine, cu efecte mai limitate sau mai extinse ca intindere. Cronicile si insemnarile vechi mentioneaza marturii ale acestor fenomene, consemnate in toate provinciile istorice romanesti. Totusi, de-a lungul secolelor, originea seismelor care au zguduit diferite regiuni din tara a ramas invaluita in mister, fenomenul capatand conotatii mitice, specifice mentalului colectiv din acele perioade. Doar progresele stiintei si ale tehnologiei din ultimii circa 100-150 de ani au permis stabilirea mai clara a cauzelor cutremurelor din Romania, evidentierea zonelor seismogene mai importante si a trasaturilor acestora, precum si determinarea gradului de risc seismic pentru diferite regiuni ale tarii. Pe de alta parte, in perioada medievala orasele nu erau foarte dezvoltate, nu existau multe cladiri inalte (cu exceptia turnurilor cetatilor de aparare, precum si a turlelor si clopotnitelor de la biserici si manastiri); de aceea, in multe cazuri, efectele seismelor nu erau foarte grave, mai importanta fiind spaima provocata oamenilor de catre miscarile bruste, mai mult sau mai putin violente, ale scoartei terestre. Situatia s-a schimbat, insa, in ultimii 100 de ani, dezvoltarea urbana si realizarea de constructii mai inalte au ridicat nivelul riscului seismic pentru localitatile din diferitele regiuni expuse la cutremure. Observatiile mai vechi, consemnate in cronici si insemnari bisericesti, dar si studiile stiintifice recente, au aratat ca nu toate zonele tarii prezinta acelasi nivel de risc seismic, acelasi grad de expunere la cutremur. Din cele mai vechi timpuri, a fost remarcat faptul ca in special Moldova si Muntenia au fost, in multe cazuri, zguduite cu o violenta mai mare de cutremure, in timp ce in Transilvania, de exemplu, efectele miscarilor seismice au fost, in general, mai reduse. Studiile recente de hazard seismic si de zonare seismica a teritoriului Romaniei au confirmat, practic, esenta acestor observatii notate in cele mai vechi cronici si insemnari. Nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat in sudul si estul tarii, in timp ce in Transilvania si in extremitatea de vest a Romaniei riscul seismic este ceva mai scazut.

Pe de alta parte, s-a mai remarcat faptul ca unele dintre cutremurele produse in Romania au fost puternic resimtite pe intreg teritoriul tarii, precum si in tarile vecine, si chiar pe arii importante din centrul si sud-estul Europei, in timp ce alte cutremure au avut numai efecte locale, fiind resimtite pe arii considerabil mai restranse. Nu in ultimul rand, in regiuni extreme ale Romaniei au fost, uneori, resimtite si seisme produse in tarile vecine.

Analizand toate aceste informatii, precum si inregistrarile instrumentale efectuate pe teritoriul tarii in ultimii 100 de ani, specialistii au ajuns, in primul rand, la concluzia ca marea majoritate a cutremurelor din Romania sunt de origine tectonica, fiind generate prin eliberarea energiei potentiale acumulate in anumite structuri geologice din scoarta terestra, precum si din partea superioara a mantalei (al doilea invelis al Terrei). Foarte putine seisme au avut alte cauze (alunecari de teren, prabusiri ale tavanelor pesterilor in zone carstice, explozii si prabusiri in galerii miniere s.a.m.d.), dar aceste tipuri de miscari seismice s-au manifestat pe arii foarte reduse, doar la distante foarte mici de sursele care le-au generat.

In al doilea rand, aceleasi studii au condus la delimitarea mai clara a mai multor zone epicentrale, zone in care sunt grupate epicentre ale cutremurelor tectonice care afecteaza diferite regiuni din Romania. Desi pe teritoriul Romaniei au fost identificate multe zone epicentrale (practic, pe intregul teritoriu al tarii s-au semnalat seisme de mai mica sau mai mare intensitate), totusi, din punct de vedere al frecventei si al intensitatii seismelor generate, cateva dintre aceste regiuni seismice ies, cu claritate, in evidenta. Aceste zone epicentrale, care determina gradul de seismicitate al tarii, sunt: regiunea Vrancea, zona Fagaras-Campulung, zona BanatDobrogea siplatforma continentala a Marii NegreCrisanaMaramuresPodisul Transilvaniei si Campia Romana. Arii epicentrale de importanta locala mai exista in zone din Oltenia, in Bucovina, in diferite regiuni subcarpatice. Nu in ultimul rand, in Romania se mai fac, uneori, simtite, si seisme produse in afara teritoriului actual al tarii, in Ucraina, in Peninsula Balcanica (Serbia, Bulgaria, Grecia, Macedonia), chiar si unele seisme mai violente din Turcia.

De departe, cea mai importanta dintre regiunile seismogene ale Romaniei este Vrancea; in zona situata la Curbura Carpatilor Orientali se produc cele mai frecvente seisme din Romania, care sunt cutremure cu focar adanc, avand cele mai mari magnitudini si cu efecte distrugatoare manifestate pe arii foarte intinse. Practic, zona Vrancea este responsabila de peste 90% din totalul cutremurelor produse in Romania, eliberand peste 95% din energia seismica. Vrancea este o zona seismica cu activitate aproape permanenta, generand numeroase cutremure mai mult sau mai putin puternice, in fiecare secol. Aceasta activitate seismica este determinata de? faptul ca Vrancea se afla la contactul mai multor placi/sub-placi tectonice, blocuri litosferice a caror dinamica este extrem de complexa.

In celelalte zone seismice alte tarii se produc aproape exclusiv seisme de mica adancime, la intervale mai indelungate si de magnitudini mai mici decat ale cutremurelor adanci din Vrancea. Cutremurele din aceste zone sunt legate de fracturi ale scoartei terestre, falii care delimiteaza blocuri crustale mai mult sau mai putin mobile. Totusi, aceste seisme pot produce pagube insemnate in localitatile din apropierea respectivelor zone epicentrale, deoarece ele pot fi resimtite destul de puternic pe arii reduse, din cauza adancimilor mici la care se produc. Prin urmare, pentru evaluarea nivelului de risc seismic al diferitelor regiuni ale tarii, trebuie tinut cont nu doar de influenta seismelor vrancene, ci si de activitatea seismica a surselor hipocentrale locale, care pot ridica gradul de pericol la care sunt expuse localitatile situate in respectivele regiuni.

In concluzie, desi comparativ cu alte tari (Japonia, S.U.A, Grecia, Turcia, tarile din zona Anzilor Cordilieri din America de Sud, China etc.), gradul de seismicitate al Romaniei este mai degraba unul moderat, caracteristicile cutremurelor din Romania (si mai ales ale seismelor adanci din Vrancea) arata, totusi, ca Romania are o seismicitate naturala deloc neglijabila, ca numeroase localitati din cea mai mare parte a tarii sunt expuse unui risc seismic semnificativ; nu in ultimul rand, Bucurestiul ramane una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic.

2 comentarii:

Angelique Pristanda spunea...

Cutremur de gradul 4,8 pe scara richter astazi, 23 ianuarie 2014 la ora 8 si 18 minute cu epicentrul in Vrancea resimtit si in Galati

Ion Vatamanu spunea...

Si inca unul , astazi 07.12.2014 , CUTREMUR în Vrancea. Un cutremur a zguduit România duminică seară. Potrivit primelor date furnizate de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, seismul a avut o magnitudine de 4,4 şi s-a produs la ora 23.04, la o adâncime de 38 de kilometri.

Seismul a avut epicentrul in zona MARASESTI-PANCIU si este cea mai puternica replica a cutremurului de 5,7 grade din 22 noiembrie, potrivit portalului Cutremur.net.

Cele mai apropiate localități de epicentru au fost Mărășești (4 kilometri), Focșani (19 km), Tecuci (19 km), Adjud (26 km), Onești (53 km).

Este al doilea seism din România în această zi. Un cutremur a avut loc la ora 13:08, la o adâncime de 75 de kilometri, în județul Prahova. Cutremurul a avut o magnitudine de 2,4 pe scara Richter.

Cel mai puternic cutremur din ultimii zece ani a avut loc în urmă la finalul lunii noiembrie, a fost de magnitudine de 5,7 pe scara Richter și a avut numerosae replici de mică intensitate, în zona seismică Vrancea.


Trimiteți un comentariu

Pentru a scrie un comentariu completeaza formularul de mai jos.