In dimineata zilei de
26 ianuarie 1916, la ora locala
9h37min54sec a avut loc in regiunea seismogena Fagaras-Campulung cel mai
puternic cutremur crustal cu originea pe teritoriul actual al tarii.
Cutremurul a avut epicentrul in zona CUMPANA-PISCUL NEGRU (judetul
Arges), in Muntii Fagaras, pe Valea Argesului superior, o zona care se
afla in coada actualului lac de acumulare Vidraru. Magnitudinea
cutremurului a fost de
6,4 grade pe scara bazata pe moment seismic (
6,5 grade pe scara Richter). Intensitatea maxima a miscarii seismice a atins
VIII-IX grade
pe o raza de cativa kilometri in jurul epicentrului. Miscarea seismica a
fost resimtita mai puternic in Sudul si centrul Transilvaniei, dar si
in Nordul Olteniei si al Munteniei, cu deosebire in zonele subcarpatice
si de munte din judetele Arges, Valcea, Sibiu, Brasov si Dambovita.
Cutremurul a fost resimtit si la Bucuresti cu intensitatea de
IV
grade. Este interesant de notat ca aria macroseismica a fost simetrica
spre Nord, Sud si Vest fata de epicentru (seismul fiind resimtit pana la
distante de 300-350 km in directiile respective), dar catre est
intensitatea a scazut foarte repede, seismul fiind resimtit pana la
maxim 185 km Est de epicentru.
Izoseiste cutremure fagarasene, inclusiv pentru seismul din 1916. Sursa:
Ion Atanasiu, CUTREMURELE DE PAMANT DIN ROMANIA
Cutremurul a fost urmat de un mare numar de replici si cutremure secundare, consemnate pe durata mai multor luni, pana la
6 mai 1916.
Cele mai puternice replici si cutremure secundare s-au inregistrat in
primele saptamani dupa socul principal, magnitudinile acestora atingand
5,0 si
5,2
grade. Cutremurele secundare au fost generate prin reactivarea unor
falii locale de-o parte si de alta a Vaii Oltului. Unul dintre acestea,
produs in aceesi dimineata la ora locala 10h15min, a afectat cu
deosebire localitatea CALIMANESTI-CACIULATA din judetul Valcea. Se pare
ca a existat si un cutremur precursor produs in ziua de
24 ianuarie 1916, resimtit mai intens pe Valea Oltului, mai ales in zona CAINENI.
Socul principal a fost precedat si insotit de zgomote subterane foarte
puternice, comparate cu cele ale unor explozii. De asemenea, zgomote de
mai mica amploare au insotit si replicile cutremurului. Cutremurul a
provocat formarea unor crapaturi in sol pe unele vai. La CAINENI (Valcea), in timpul socului principal locomotiva era saltata de pe sine!
In zona epicentrala a fost perceputa foarte violent miscarea pe
verticala. Durata fazei perceptibile a seismului ar fi fost de cca. 20
de secunde.
In primele 24 de ore dupa socul principal au predominant cutremurele
localizate in zona CUMPANA-PISCUL NEGRU, desi s-au semnalat cateva
cutremure si pe Valea Oltului, in special in zona CALIMANESTI-CACIULATA.
Ulterior, distributia cutremurelor s-a diversificat, fiind semnalate
miscari seismice cu epicentre variabile, probabil in functie de gradul
de instabilitate pe anumite falii locale reactivate de socul principal.
Erau zile cand se semnalau si 5-6 sau chiar peste 10 cutremure locale
perceptibile, dar nici unul nu a mai atins intensitatea socului
principal din
26 ianuarie 1916.
Precedentele cutremure fagarasene puternice avusesera loc la
7 decembrie 1746 si
19 februarie 1832 (cu magnitudini estimate de la
5,9-6,0 in cazul seismului din
1832 pana la
6,5 grade in cazul cutremurului din
1746, care a fost foarte asemanator cu cel din
1916).
Cutremurele fagarasene par a fi legate de falia Lovistei (a carei
prelungire estica trece prin zona CUMPANA, judetul Arges), precum si de
extensia nord-vestica a faliei Intra-Moesice (in zona CAMPULUNG MUSCEL).
Mai multe detalii despre cutremurele din zona Fagaras-Campulung:
Cutremurele din regiunea Fagaras-Campulung 
ianuarie 28, 2023
