10 nov. 2018

Cutremurul major vrancean din 10 noiembrie 1940

In dimineata zilei de 10 noiembrie 1940, la ora locala 3h39min, a avut loc cel mai puternic cutremur vrancean din secolul XX,eveniment care a atins pe arii largi intensitati care nu au mai fost observate de la precedentul cutremur vrancean catastrofal din 23 ianuarie 1838.
Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul in partea de nord-est a Muntilor Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), iar adancimea focarului a fost estimata la cca. 145-150 km.



In figura de mai sus sunt plasate epicentrele seismelor vrancene moderate (cu magnitudini de cel putin 5,5 grade pe scara Richter) din perioada 1902-2018, si este marcat epicentrul cutremurului din 1940, precum si cel al seismului din 1977.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea MGR de 7,4 grade pe scara Richter (echivalenta cu magnitudinea moment Mw de 7,7 grade). Intensitatea maxima a cutremurului a atins IX-X grade pe scara Mercalli in mai multe localitati din judetul Vrancea (in special la PANCIU si COROD). De asemenea, pe o arie larga din Moldova (in special partea centrala si de sud) si Muntenia (in special in zona subcarpatica din nord-estul Munteniei, dar si la BUCURESTI si in alte localitati din sud-estul tarii), cutremurul a atins intensitati mari, de cca. VIII grade pe scara Mercalli, chiar VIII-IX grade in nord-estul Munteniei (judetele Prahova si Buzau), inclusiv la Bucuresti.
Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in perioada 1938-1940. Aceasta a inclus in primul rand cutremurele moderate din 1938 si 1939, astfel: seismul din 13 iulie 1938 (magnitudine 5,6, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), respectiv cel din 5 septembrie 1939 (magnitudine 5,9, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica). De asemenea, este de notat ca la 26 decembrie 1939 s-a produs cel mai puternic cutremur din ultimii 200 de ani in Turcia, pe un segment din jumatatea Estica a faliei Nord-Anatoliene, in zona ERZINCAN (magnitudine 7,9). Anul 1940 debuteaza din punct de vedere seismic prin cutremurul crustal cu magnitudinea de 4,5 grade produs la 5 ianuarie in regiunea Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL (intensitate epicentrala V). A urmat o intensificare progresiva a seismicitatii vrancene in urmatoarele luni, culminand cu un cutremur moderat produs la 24 iunie 1940 (magnitudine 5,5, adancime 115 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). A doua faza de crestere a activitatii seismica din 1940 a avut loc in toamna acestui an, in perioada octombrie-noiembrie. Astfel, s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,40 grade longitudine Est
Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in perioada 1938-1940. Aceasta a inclus in primul rand cutremurele moderate din 1938 si 1939, astfel: seismul din 13 iulie 1938 (magnitudine 5,6, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), respectiv cel din 5 septembrie 1939 (magnitudine 5,9, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica). De asemenea, este de notat ca la 26 decembrie 1939 s-a produs cel mai puternic cutremur din ultimii 200 de ani in Turcia, pe un segment din jumatatea Estica a faliei Nord-Anatoliene, in zona ERZINCAN (magnitudine 7,9). Anul 1940 debuteaza din punct de vedere seismic prin cutremurul crustal cu magnitudinea de 4,5 grade produs la 5 ianuarie in regiunea Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL (intensitate epicentrala V). A urmat o intensificare progresiva a seismicitatii vrancene in urmatoarele luni, culminand cu un cutremur moderat produs la 24 iunie 1940 (magnitudine 5,5, adancime 115 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). A doua faza de crestere a activitatii seismica din 1940 a avut loc in toamna acestui an, in perioada octombrie-noiembrie. Astfel, s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,40 grade longitudine Estica), la adancimea de 122-125 km. Cu doua zile inainte de socul principal major, pe 8 noiembrie 1940 s-a produs un cutremur vrancean in Muntii Buzaului, zona SIRIU, la adancimea de 145 km, magnitudinea acestuia fiind de 5,5 grade (coordonate ale epicentrului 45,50 grade latitudine Nordica, 26,20 grade longitudine Estica). De asemenea, cutremurul a fost urmat de mai multe replici, dintre care 6 dintre ele au avut magnitudini cuprinse intre 5,0-5,5 grade pe scara Richter; cea mai puternica replica a avut loc in dimineata zilei de 11 noiembrie, la ora locala 8h34min, magnitudinea acesteia fiind de 5,5 grade; replica a fost resimtita la BUCURESTI cu intensitatea de IV-V grade pe scara Mercalli.

Cutremurul a provocat distrugeri mari in special in centrul si sudul Moldovei, fiind grav afectate cu deosebire localitatile PANCIU (cu distrugerea a peste 90% dintre cladiri), COROD, FOCSANI, MARASESTI. Efecte severe s-au inregistrat la BARLAD, IASI si GALATI. In nord-estul Munteniei, cutremurul a afectat mai puternic localitati din judetele Prahova si Buzau, dar nici sudul tarii nu a fost ferit. Astfel, la BUCURESTI, in afara de prabusirea blocului Carlton (eveniment care a cauzat moartea a cca.500 de oameni), au fost avariate grav numeroase cladiri importante, intre care Ateneul Roman si Palatul de Justitie; numeroase case au suferit diferite grade de avariere.

Cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice la nivelul solului in zonele subcarpatice, crapaturi, tasari, tasniri de apa. In judetul Covasna s-a format o fractura lunga de cca. 150 de metri, in lungul careia au aparut pungi de noroi.
Cutremurul a fost simtit pe o arie larga nu doar in Romania, dar si in tarile vecine, pana la o distanta foarte mare catre nord-est in Campia Rusa, inclusiv la MOSCOVA unde intensitatea a atins V grade pe scara Mercalli.
Manifestarile seismului la BUCURESTI sunt prezentate in ziarul Universul-nr. din 12 noiembrie 1940, din care reproducem urmatorul citat:

Ora 3,40 noaptea. Lumea se afla in puterea somnului, cand cutremurul, de o violenta necunoscuta pana acum, a zguduit Capitala din temelii. Cladiri solide, in beton armat, se clatinau ca niste jucarii in bataia vantului. Zgomote infricosatoare, de duduit de motor, intretaiate de mugete ce razbateau din adancul pamantului, insoteau cutremurul. Lumea, trezita din somn de zguduiri puternice, alerga ingrozita nestiind incotro sa apuce. [...] Prin case, mobilele se miscau, scartaind din incheieturi, vitrinele cu sticla si vesela se rasturnau, statuetele se prabuseau pe parchete, ceasornicele-pendule se oprisera din mers. Panica din interiorul locuintelor era sporita de zgomotele de afara. Geamuri se prefaceau in tandari, bucati de zidarie se desprindeau de pe la stresini, cosurile caselor se prabuseau in strada si pe trotuare cu zgomot asurzitor. [...] In zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au indoit din pozitia verticala, pierzandu-si balcoanele prabusite in strada. Zidurile sunt crapate. Case vechi s-au surpat partial. La unele biserici a cazut tencuiala si s-au frant crucile de pe turle. Aproape nu e strada pe care sa nu fie moloz, caramizi si bucati de beton desprinse de la cladiri. Stirea asupra celui mai groaznic dezastru din Capitala-prabusirea blocului Carlton, s-a raspandit cu iuteala fulgerului in tot orasul. [...] Nenorocirea ar fi avut, in Capitala, proportii mult mai mari daca s-ar fi intamplat cutremurul ziua. Prabusirea cosurilor si a zidariilor in timpul circulatiei pietonilor pe strada ar fi provocat desigur victime.


In orasele din sudul Moldovei, in special la BARLAD, GALATI si FOCSANI,in afara de distrugerea caselor, cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice, s-au format crapaturi in pamant la FOCSANI si BARLAD, iar in zonele de munte s-au produs si caderi de stanci.
 Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost o premiera pentru Romania moderna prin violenta cu care s-a manifestat, deoarece precedentul cutremur catastrofal (de magnitudine 7,3) avusese loc cu peste 100 de ani inainte, in anul 1838. De asemenea, acest seism a fost depasit in intensitate si magnitudine doar de "Cutremurul cel mare" produs in Vrancea la 26 octombrie 1802, care a avut o magnitudine estimata de 7,6-7,7 grade pe scara Richter. Din 1838 pana in 1940 in regiunea Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mari de 6,8-7,0 grade pe scara Richter. Cele mai importante dintre acestea s-au produs la 13 noiembrie 1868 (magnitudine cel mult 6,7), 17 august 1893 (magnitudine 6,7), 31 august 1894 (magnitudine 6,8) si 6 octombrie 1908 (magnitudine 6,8); in afara de acestea, s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mici, de 6,0-6,5 grade, care nu au provocat nici un fel de pagube.

Comentarii si pe forum la topicul:

Cutremurul major vrancean din 10 noiembrie 1940


9 nov. 2018

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,8 grade in regiunea Insulei Jan Mayen din Oceanul Arctic

Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,8 grade, s-a produs in ziua de vineri, 9 noiembrie, in regiunea Insulei Jan Mayen din Oceanul Arctic.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 1h49min UTC (ora locala 1h49min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in Oceanul Arctic, in zona Insulei Jan Mayen, la cca. 941 km Nord-Est de Reykjavík, Islanda. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 6,8 grade pe scara bazata pe moment seismic. Nu a existat risc de tsunami. 

Cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade in Banat

Un cutremur crustal (superficial), cu magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter, s-a produs in dimineata zilei de vineri, 9 noiembrie, in Banat, avand sursa in Culoarul Cernei (Banatul montan).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora locala 3h14min18sec (1h14min18sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in partea nordica a Culoarului Cernei, la Sud de localitatea TEREGOVA, judetul Caras-Severin (45,11 grade latitudine Nordica, 22,29 grade longitudine Estica).



Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 4,9 km si a avut magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter. Seismul a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea maxima de IV grade pe scara Mercalli.
Grabenul Cernei este o structura geotectonica activa seismic din regiunea Banatului de munte. Aproape in fiecare an in aceasta zona se produc cutremure crustale minore. Cel mai puternic cutremur din Culoarul Cernei s-a produs la 18 iulie 1991 in partea sudica, avand epicentrul in zona BAILE HERCULANE-TOPLET; cutremurul din 1991 a avut magnitudinea 5,6 iar intensitatea in zona epicentrala a fost de VIII grade pe scara Mercalli.
La 1 noiembrie 2014 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,7 grade in partea nordica, cu epicentrul in zona TEREGOVA; seismul din 2014 a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de V-VI grade pe scara Mercalli, iar aria macroseismica a inclus orasele CARANSEBES, DEVA, RESITA si chiar ALBA IULIA.

8 nov. 2018

Cutremure cu magnitudini de 3,7 si 3,5 grade in regiunea Vrancea

Doua cutremure subcrustale, cu magnitudini de 3,7 si, respectiv, 3,5 grade pe scara Richter, s-au produs in dimineata zilei de 8 noiembrie in regiunea Vrancea.

Primul seism a avut loc la ora locala 5h47min49sec (3h47min49sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica-Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, zona NEREJU, judetul Vrancea (45,73 grade latitudine Nordica, 26,63 grade longitudine Estica). Cutremurul s-a produs la adancimea de 73,7 km si a avut magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli.
 

Sursa foto: EMSC

Al doilea seism a avut loc la ora locala 7h35min40 sec (5h35min40sec UTC), epicentrul sau fiind localizat tot in zona NEREJU, judetul Vrancea (45,70 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). Cutremurul s-a produs la adancimea de 73 km, iar magnitudinea a fost de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima nu a depasit II grade pe scara Mercalli.



Sursa foto: EMSC

30 oct. 2018

Cutremure moderate cu magnitudini de 5,6-5,7 grade in Marea Ionica

Mai multe seisme moderate, cu magnitudini de pana la 5,6-5,7 grade, s-au produs in ziua de marti, 30 octombrie, in Marea Ionica, fiind resimtite in zona afectata de cutremurul puternic cu magnitudinea de 6,8 grade din 25 octombrie.
Primul seism a avut loc la ora 2h59min UTC (ora locala 4h59min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in Marea Ionica, la Sud-Vest de Zákynthos. Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea mb de 5,6 grade.

 Sursa foto: EMSC

Un alt seism, cu magnitudinea moment de 5,0 grade, s-a produs in aceeasi zona la ora 8h32min UTC (ora locala 10h32min).

Al treilea seism moderat s-a produs in aceeasi zona din Marea Ionica la ora 15h12min UTC (ora locala 17h12min). Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,7 grade pe scara bazata pe moment seismic.


Sursa foto: EMSC

29 oct. 2018

Mecanisme de focar in cazul cutremurelor vrancene

Desi in cazul cutremurelor vrancene subcrustale mecanismele de focar efective nu sunt foarte relevante (fiindca la acele adancimi nu sunt falii crustale), totusi aceste informatii permit analiza si compararea diferitelor cutremure, pe baza unor parametri care de fapt descriu aspecte particulare de directivitate a procesului de rupere in zonele focale respective. Sa luam cazurile cutremurelor moderate din 2016 si 2018: seismele din 2016 au fost, de fapt, cele atipice, cel din 2018 a fost tipic pentru Vrancea, inclusiv prin aparitia in fereastra de timp "standard" octombrie-noiembrie; cutremurele din 2016 au aparut in afara acestei ferestre de timp:

23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8

28.10.2018 00:38:11 UTC 45,60N 26,40E 151 km 5,8

Mecanismul de focar al cutremurului din 28 octombrie 2018 (EMSC):

Mecanismul de focar al cutremurului din 24 septembrie 2016 (EMSC):
Mecanismul de focar al cutremurului din 28 decembrie 2016 (EMSC):
Magnitudinile celor 3 cutremure au fost practic similare: Mw 5,5-5,7 corespunzand unei magnitudini locale pe scara Richter de 5,8. Deci toate cele 3 cutremure au avut aceeasi magnitudine pe scara Richter: ML=5,8!
Cutremurele din 2016 au fost oarecum atipice, cel din 2018 a fost tipic si prezinta multe asemanari cu seismul din 14 mai 2005. Cutremurele din 14 mai 2005 si 28 octombrie 2018 sunt cutremure care fac parte din clusterul foarte adanc de la PIETRELE INSIRATE. Era, de altfel, de asteptat un nou cutremur moderat foarte adanc in clusterul PIETRELE INSIRATE, fiindca un cutremur de acest fel nu mai avusese loc din 2005.

14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6
25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7
06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7
23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8

28.10.2018 00:38:11 UTC 45,60N 26,40E 151 km 5,8

28 oct. 2018

Cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 3,6 grade s-a produs in seara zilei de duminica, 28 octombrie, in regiunea Vrancea.


Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la ora locala 17h46min35sec (15h46min35sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII, judetul Buzau (45,51 grade latitudine Nordica, 26,45 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 117,8 km si a avut magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli.
Acest seism nu este o replica a cutremurului moderat cu magnitudinea de 5,8 grade produs in noaptea trecuta in Vrancea la adancimea de 151,3 km. Pana la aceasta ora s-a inregistrat o singura replica, la ora locala 5h48min57sec, magnitudinea acesteia fiind de 3,2 grade; adancimea focarului a fost, in acest caz, de 148,4 km. Cutremurul moderat din aceasta dimineata a fost resimtit in cea mai mare parte a tarii, dar si in tarile vecine; in multe zone din sud si est intensitatile au atins V si chiar V-VI grade pe scara Mercalli. 

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,8 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter, s-a produs in noaptea de sambata spre duminica, 27-28 octombrie, in regiunea Vrancea.


Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora locala 3h38min11sec-ora de vara (0h38min11sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat la limita dintre Muntii Vrancei si Muntii Buzaului, in zona PIETRELE INSIRATE, judetul Buzau (45,60 grade latitudine Nordica, 26,40 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 151,3 km si a avut magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de VI grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost resimtit in cea mai mare parte a tarii, dar si in tarile vecine. La Bucuresti intensitatea a fost de aproximativ V-VI grade pe scara Mercalli.
Seismul a fost resimtit cu intensitati medii, de cca. V si V-VI grade pe scara Mercalli, cu deosebire in sudul si estul tarii, in numeroase localitati din Muntenia, Oltenia si Moldova dar si in Sudul Transilvaniei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit in Republica Moldova si in Bulgaria.
Cutremurul din aceasta noapte face parte din seria cutremurelor vrancene moderate produse dupa seismul cu magnitudinea de 6,0 din 27 octombrie 2004:

27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0
14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6
25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7
06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7
23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8

28.10.2018 00:38:11 UTC 45,60N 26,40E 151 km 5,8

Cutremurul din 27 octombrie 2004: context seismic general intern si extern

Sa facem o mica recapitulare a contextului general, intern si extern, in care s-a produs cutremurul din 2004. De la bun inceput trebuie spus ca a fost o evolutie tipica, pe termen lung, care se regaseste in pregatirea cutremurelor vrancene moderate si puternice. Aceasta evolutie arata corelarea foarte evidenta cu procesele seismotectonice globale initiate prin megaseisme in Oceanul Indian si cu propagarea de tensiuni spre Asia si spre regiunea mediteraneana.
Care a fost inceputul ? Inceputul a fost, de fapt, in 1998, cand in Oceanul Indian, zona Ins. Balleny, s-a produs un megaseism cu magnitudinea Mw 8,1 la 25 martie 1998. Acesta s-a produs la 9 ani dupa megaseismul din 23 mai 1989 din zona Ins. Macquarie (Mw 8,2), care, la randul lui, a precedat seismele vrancene din 30 si 31 mai 1990:

30.05.1990 10:40:06 UTC 45,83N 26,89E _91 km 6,7
31.05.1990 00:17:47 UTC 45,85N 26,91E _87 km 6,1


Perioada post-1990, pana in 1998, s-a caracterizat printr-o activitate mai scazuta in Oceanul Indian, ceea ce explica de ce pana in 1999 nici in Vrancea nu s-a mai produs nici un cutremur moderat cu magnitudinea de cel putin 5,5 grade. Au mai avut loc cutremure in Turcia, zona Erzincan, in martie 1992, care au condus la o mica variatie de seismicitate vranceana in acel an (4 cutremure cu magnitudini intre 5,0-5,2 grade); nu s-a mai putut mai mult atunci, Vrancea cam "terminase" ceea ce trebuia, dupa cutremurele din 1977,1986 si 1990. Primele semne de schimbare apar totusi in 1997, cand in Iran si Pakistan au avut loc cutremure majore (27 februarie 1997, Mw 7,0 Pakistan, 10 mai 1997, Mw 7,3 Iran). Dar momentul decisiv l-a reprezentat desprinderea Australienei de Antarctica, deci megaseismul din martie 1998 din zona Balleny. Acesta a generat propagarea unor valuri de tensiuni spre zona asiatica, deci spre Asia continentala si apoi spre regiunea mediteraneana.
Astfel, la 27 iunie 1998 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade in Sud-Estul Turciei, zona Adana-Ceyhan. Acesta a urmat unui cutremur cu magnitudinea de 6,5 grade produs in Afganistan, Hindu Kush, la 30 mai 1998. In urma acestor evenimente, apare si reactia din Vrancea, manifestata prin 3 cutremure moderate in perioada 1999-2001:

28.04.1999 08:47:56 UTC 45,49N 26,27E 151 km 5,7
06.04.2000 00:10:38 UTC 45,75N 26,64E 143 km 5,5
24.05.2001 17:34:02 UTC 45,63N 26,42E 144 km 5,5


Este de remarcat faptul ca primul cutremur, cel din 1999, s-a produs in Muntii Buzaului, pe capatul de Sud-Vest al ariei seismogene, si a reprezentat practic initierea trasnferului de tensiuni intre capetele blocului litosferic, transfer care a generat ulterior cutremurului de 6,0 grade din 27 octombrie 2004.
Consecintele megaseismului din Oceanul Indian din 1998 continua sa se manifeste in perioada 2000-2003, dupa cum urmeaza:
-in 2000 s-a produs un cutremur major cu magnitudinea de 7,9 grade in Sudul Sumatrei, zona Enggano, la 4 iunie,precum si unul pe 18 iunie in Ins. Cocos (tot de 7,9 grade);
-in 2001, pe 26 ianuarie s-a produs un cutremur major cu magnitudinea de 7,7 grade in India (Gujarat), urmat de un seism de 7,8 grade produs in Tibet la 14 noiembrie. Cele doua cutremure asiatice majore au incadrat cutremurul vrancean din 24 mai;
-in 2002, s-a produs un cutremur major in Afganistan, Hindu Kush, la 3 martie (cu magnitudinea 7,4);
-in 2003 avem 4 cutremure importante, toate cu mecanisme de decrosare, in Turcia, Iran si pe Dorsala Carlsberg. Astfel, la 27 ianuarie s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 6,1 grade in Estul Turciei, zona Pulumur-Tunceli, destul de aproape de Erzincan, probabil cu sursa pe o falie cu tensiuni reziduale de dupa seismele din martie 1992 din zona Erzincan. A urmat cutremurul de pe falia Est-Anatoliana din 1 mai din zona Bingol (Mw 6,4), tot cu mecanism de decrosare. La 15 iulie 2003 s-a produs un cutremur major pe Dorsala Carlsberg, cu mecanism de decrosare; magnitudinea acestuia a fost de 7,6 grade.
In 2004, se intensifica activitatea seismica de tip crustal in Romania, astfel:
-la 30 aprilie: secventa de cutremure crustale in zona FOCSANI-RAMNICU SARAT (soc principal cu magnitudinea ML 4,1);
-cutremurul crustal din zona Fagaras-Campulung de la 19-20 mai, cu epicentrul langa CAMPULUNG MUSCEL (ML 4,3);
-cutremurul din Dobrogea de Nord, zona TULCEA, din 3 octombrie (ML 5,1).

Se intensifica si activitatea seismica subcrustala in Vrancea inca de la inceputul anului 2004, dupa ce in 2003 seismicitatea subcrustala a fost destul de slaba. Doua cutremure subcrustale cu magnitudini ML > 4,5 au precedat cu putin timp inainte socul principal din 27 octombrie:

27.09.2004 09:16:22 UTC 45,70N 26,45E 166 km 5,2
24.10.2004 19:56:13 UTC 45,49N 26,42E 171 km 4,7

27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0

La 23 decembrie 2004, un megaseism cu magnitudinea 8,1 s-a produs in Sudul Oceanului Indian, zona Ins, Macquarie, generand o noua serie de seisme mari in Oceanul Indian si in Asia, cu efecte resimtite pana in Vrancea, perioada care s-a incheiat in 2016-2017. Vrancea a avut urmatoarele reactii seismice (toate cu magnitudini mai mici de 6,0):

14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6
25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7
06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7
23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8

26 oct. 2018

Cutremurul vrancean din 26 octombrie 1802: caracteristici, efecte, context seismic intern si extern

In ziua de 26 octombrie (stil nou) 1802 s-a produs cel mai puternic cutremur cunoscut pe teritoriul Romaniei, eveniment cu acest calificativ valabil pentru o perioada de cel putin 1000 de ani. Seismul a avut epicentrul in regiunea Vrancea, iar adancimea focarului a fost estimata la 140-150 km, datorita ariei macroseismice foarte mari si a diversitatii efectelor observate pe scara larga. Seismul s-a produs la ora locala 12h55min si s-a manifestat foarte violent in numeroase zone din Moldova, Muntenia, dar si in Sudul si centrul Transilvaniei. Magnitudinea estimata ar fi fost de 7,6-7,7 grade pe scara Richter, respectiv 7,9 grade pe scara bazata pe moment seismic; aceste valori depasesc astfel valorile calculate pentru cel mai puternic cutremur vrancean inregistrat instrumental in cursul secolului al XX-lea (cutremurul din 10 noiembrie 1940, pentru care s-au determinat valorile MGR=7,4 si Mw=7,7). Intensitatea maxima a cutremurului ar fi atins X grade pe scara Mercalli, iar la Bucuresti intensitatea a fost apreciata la IX grade, in baza efectelor macroseismice observate.
Seismul a avut o durata de aproximativ 2 minute, in Bucuresti fiind consemnate manifestari de tip "unduire de val", zgomote subterane intense, precum si fenomene geomorfologice constand in crapaturi in sol si tasniri de apa. Fenomene similare au fost observate si in multe alte zone din Muntenia, Moldova, dar chiar si in Sudul Transilvaniei. Conform relatarilor din acea vreme, pamantul se legana "precum barca pe valuri". In Capitala au fost afectate numeroase case, dar cel mai impresionant efect a fost prabusirea partii superioare a Turnului Coltei.

Sursa
Sursa
 Seismul din 14/26 octombrie 1802 a ramas cunoscut in memoria locuitorilor Bucurestiului sub numele de "Cutremurul cel Mare". Miscarea seismica primara (probabil cu caracter multisoc, specific marilor cutremure subcrustale vrancene) a fost urmata de mai multe replici moderate, care au fost resimtite in perioada 26 octombrie-7 noiembrie 1802 (probabil avand magnitudini de pana la 5,5-5,7 grade). Ultima replica mai semnificativa, produsa pe 7 noiembrie 1802, a fost resimtita destul de intens si in Sudul Transilvaniei.
Precedentul cutremur vrancean cu caracter catastrofal a avut loc la 31 mai/11 iunie 1738, magnitudinea acestuia fiind estimata la 7,4-7,5 grade pe scara Richter; caracteristicile macroseismice ale acestuia indica un cutremur cu focar la o adancime mai mica, probabil intre 120-135 km, si cu sursa localizata cel mai probabil in Muntii Buzaului. Un alt cutremur puternic, dar fara caracter catastrofal, a mai avut loc in Vrancea la 6 aprilie 1790 (magnitudine estimata 6,9 pe scara Richter si intensitate maxima VIII). Dupa seismul din 1802 s-au mai produs alte cutremure puternice la 26 noiembrie 1829 (magnitudine estimata 7,0) si, mai ales, la 23 ianuarie 1838 (eveniment cu caracterul celui de la 4 martie 1977, magnitudine estimata 7,3, efecte catastrofale in Bucuresti si in centrul si Nord-Estul Munteniei).
Din punct de vedere al contextului seismic intern si extern, marele cutremur vrancean din 1802 poate fi corelat cu tensiuni globale rezultate din miscarea placii Indo-Australiene, dar si cu instabilitatea seismica vranceana care a fost indusa de cutremurul din 1790. Astfel, la nivel regional, sunt cunoscute marile cutremure din: Nord-Vestul Iranului-zona Tabriz de la 1780, Estul Turciei-zona Erzincan din 1784, Estul Turciei-falia Est-Anatoliana la 1789. In acest context regional s-a produs seismul vrancean de la 6 aprilie 1790, resimtit pe arie larga, inclusiv in Ucraina, dar si in Transilvania; evenimentul a cauzat pagube la Iasi, Bucuresti si Craiova. Un alt cutremur vrancean resimtit intens in Muntenia si Moldova a avut loc la 8 decembrie 1793 (magnitudine estimata 6,3-6,5). Au urmat cutremure moderate in 1794 si 1795, resimtite la Bucuresti. In 1797 s-a produs un megaseism cu tsunami in Oceanul Indian, zona Sumatrei, urmat de un cutremur vrancean moderat produs la 14 martie 1798, resimtit destul de puternic la Bucuresti. Un alt cutremur este mentionat de Ion Atanasiu in 1801.
Cutremurul din 1802 a fost cel mai puternic seism consemnat pe teritoriul tarii in ultimii cel putin 1000 de ani. El s-a produs intr-un context intern si extern tensionat, cu multiple seisme generate de placa Indo-Australiana dar si de subplacile adiacente Marii Negre. In ciuda magnitudinii foarte mari, in Bucuresti nu au fost multe victime deoarece seismul s-a produs la orele pranzului, cand oamenii iesisera din biserici.
Totusi, acest cutremur ramane un eveniment de referinta in istoria dezastrelor care au afectat Capitala.