18 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 4,2 grade, s-a produs in seara zilei de sambata, 18 mai, in regiunea Vrancea.


Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 22h23min54sec (19h23min54sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, la Sud-Vest de NEREJU, judetul Vrancea (45,68 grade latitudine Nordica, 26,63 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 114,2 km si a avut magnitudinea ML de 4,2 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de aprox. III grade pe scara Mercalli.
Ultimul cutremur vrancean cu magnitudinea mai mare de 4,0 grade s-a produs la 9 ianuarie in Muntii Buzaului, zona LOPATARI-BISOCA, la adancimea de 130 km; magnitudinea cutremurului a fost de 4,4 grade. 

15 mai 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 4,8 grade in Estul Mediteranei

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 4,8 grade, s-a produs in ziua de miercuri, 15 mai, in Estul Marii Mediterane.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 16h53min UTC (ora locala 18h53min in Egipt). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in partea estica a Marii Mediterane, la 289 km Sud de Nicosia (Cipru). Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 4,8 grade.
Miscarea seismica a fost resimtita pe arie larga, pana la distante de cca. 300-350 km de epicentru, in Israel, Egipt, Cipru, Iordania, Palestina. Nu au fost raportate pagube. 

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,1 grade in Golful Aden

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,1 grade, s-a produs in ziua de miercuri, 15 mai, in Golful Aden.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 12h11min UTC (ora locala 15h11min in Yemen). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in Golful Aden, la Sud-Est de Aden (Yemen). Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea mb de 5,1 grade.
In ultimele saptamani, mai multe cutremure s-au produs pe structuri geotectonice adiacente placii Arabiei si din Nord-Vestul Oceanului Indian. Cel mai puternic seism s-a produs pe 29 aprilie la extremitatea nordica a Dorsalei Carlsberg, in apropierea jonctiunii cu structura faliei de transformare Owen (un segment scurt situat intre terminatia Dorsalei Aden-Sheba si Dorsala Carlsberg); magnitudinea seismului a fost de 6,2 grade pe scara bazata pe moment seismic. Un alt cutremur, cu magnitudinea de 5,0 grade, s-a produs pe 2 mai intre fractura Owen si prelungirea spre Golful Aden. 

14 mai 2019

Cutremur major cu magnitudinea de 7,5 grade in Papua-Noua Guinee

Un cutremur major, cu magnitudinea moment de 7,5 grade, s-a produs in ziua de marti, 14 mai, in Papua-Noua Guinee (Cercul "de foc" al Pacificului).


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 12h58min UTC (ora locala 22h58min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in regiunea New Britain din Papua-Noua Guinee. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 7,5 grade pe scara bazata pe moment seismic. Desi a fost emisa alerta de tsunami, cutremurul nu a generat valuri seismice semnificative, deoarece sursa seismului a fost terestra, nu oceanica. Totusi cutremurul a fost resimtit foarte intens in regiunea New Britain si restul zonei Papua-Noua Guinee.
Un alt cutremur, cu magnitudinea moment de 7,2 grade, s-a produs in ziua de 6 mai tot in Papua-Noua Guinee, dar in partea de est a Noii Guinee. Papua-Noua Guinee are o activitate seismica intensa in fiecare an, din cauza plasarii in centura seismica circumpacifica.

Cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade in regiunea Vrancea


Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,5 grade, s-a produs in seara zilei de duminica, 12 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 17h13min21sec (14h13min21sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Vrancei, la Vest de PALTIN, judetul Vrancea (45,77 grade latitudine Nordica, 26,64 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 83,5 km si a avut magnitudinea ML de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli. 

11 mai 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,3 grade in regiunea de granita dintre Iran si Iraq

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,3 grade, s-a produs in ziua de sambata, 11 mai, in regiunea de granita dintre Iran si Iraq.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 10h28min UTC (ora locala 13h28min in Iraq). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in zona de granita dintre Iran si Iraq. Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,3 grade. Cutremurul a fost resimtit in localitatile din regiunea limitrofa, de o parte si de alta a granitei.

10 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade in regiunea Vrancea

Un nou cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,7 grade, s-a produs in Vrancea in dimineata zilei de vineri, 10 mai.

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul s-a produs la ora locala 7h36min55sec (4h36min55sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA SIRIULUI-GURA TEGHII, judetul Buzau (45,50 grade latitudine Nordica, 26,29 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 116,3 km si a avut magnitudinea ML de 3,7 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli. Cu cateva ore mai devreme, la ora locala 3h41min59sec, un alt cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,6 grade, s-a produs tot in Muntii Buzaului, la adancimea de 122 km.

Cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,6 grade, s-a produs in dimineata zilei de vineri, 10 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 3h41min59sec (0h41min59sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona LOPATARI, judetul Buzau (45,59 grade latitudine Nordica, 26,52 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 122,4 km si a avut magnitudinea ML de 3,6 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli. 

9 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,0 grade in Marea Neagra

Un cutremur crustal, cu magnitudinea de 4,0 grade, s-a produs in seara zilei de miercuri, 8 mai, in Marea Neagra.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 22h51min27sec (19h51min27sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, cutremurul a avut epicentrul in partea central-vestica a Marii Negre, la Est de VARNA (42,98 grade latitudine Nordica, 31,25 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 30 km si a avut magnitudinea ML de 4,0 grade pe scara Richter.
Mai multe cutremure, cu magnitudini de pana la 3,5-3,7 grade, s-au produs in Marea Neagra, in apropierea coastei nord-estice a Bulgariei, in februarie si martie; evenimentele au fost generate de extensia pontica a faliei Intra-Moesice dar si de unele fracturi locale din bazinul pontic. 

7 mai 2019

Cutremurele din Transilvania

Daca luam in considerare numai insemnarile istorice, nu si inregistrarile instrumentale, putem identifica cel putin urmatoarele surse seismogene in Transilvania, surse cu activitate mai intensa sau mai slaba, cu frecvente mai mari sau mai mici ale unor cutremure cu magnitudini peste un anumit prag:

1) zona Podisului Tarnavelor (MEDIAS-TARNAVENI-SIGHISOARA): pare a fi la originea celor mai puternice cutremure locale cu epicentrele in Depresiunea Transilvaniei. Frecventa acestor cutremure este insa foarte mica; s-ar parea, din datele disponibile pentru ultimii 1000 de ani, ca in medie cam la 300+/-50 de ani, in zona MEDIAS-SIGHISOARA se produce cate un seism local de intensitate maxima VIII si magnitudine probabila 5,4-5,6. In ultimii 1000 de ani se cunosc 3 astfel de evenimente: cutremurele din 1223, 1523 si 1880. Toate cele 3 cutremure sunt creditate cu intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli. Despre cutremurul din 1223 nu se cunosc foarte multe lucruri, deoarece sursele de informatii sunt foarte vagi. Cutremurul din 19 noiembrie 1523 a afectat puternic orasele MEDIAS si SIGHISOARA, a provocat pagube la SEBES, ALBA IULIA si SIBIU si a fost resimtit in tot centrul Transilvaniei cu intensitati de VII si chiar VIII grade pe scara Mercalli. Ultimul cutremur important a fost cel din 3 octombrie 1880, resimtit mai intens in zona TARNAVENI. Dupa acest cutremur, in Transilvania nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,7-5,0. Sigur ca in perioada instrumentala a seismologiei au fost consemnate cateva evenimente seismice locale in zona Mures-Tarnave, dar de magnitudini foarte mici, chiar sub 4,0 grade pe scara Richter.

2) zona Someselor: CLUJ-DEJ-GHERLA-JIBOU: este cunoscuta mai ales prin seismele din 1786, 1830, 1885 si, mai recent, miscarile seismice din 1994 si 1999. Despre cutremurul din 15 februarie 1786 se stie ca a provocat avarierea a 4 biserici la CLUJ-NAPOCA. Seismul din 22 ianuarie 1830 a fost resimtit mai intens la JIBOU (in judetul Salaj), intensitatea maxima fiind apreciata la aproximativ VI-VII grade pe scara Mercalli. In 1885, in aceeasi zona a avut loc un alt cutremur moderat, resimtit pana la CLUJ. Dupa acest eveniment a urmat o lunga pauza seismica, in care pana in anul 1994 in toata Depresiunea Transilvaniei nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,0 (109 ani!!!). Aceasta liniste seismica transilvaneana se intrerupe brusc in anul 1994; in dupa-amiaza zilei de 10 august 1994, orasele DEJ, GHERLA si JIBOU sunt zguduite pe neasteptate de un cutremur crustal cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter si intensitatea epicentrala de VI-VII pe scara Mercalli; adancimea focarului a fost de circa 10 km. La DEJ, mai multe geamuri au fost sparte si cateva persoane au fost ranite. Un alt cutremur s-a mai produs in aceeasi zona la 21 iulie 1999 , magnitudinea acestuia fiind de 4,2 grade pe scara Richter (intensitate V in zona epicentrala). Ultimul cutremur local a avut loc in zona ZALAU la 1 mai 2019, magnitudinea acestuia fiind de 4,0 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la adancimea de 1,9 km si a fost resimtit cu intensitatea maxima de V grade.

3) zona HATEG-HUNEDOARA-DEVA: in mod evident, zona a devenit cunoscuta opiniei publice prin secventele seismice din 24-25 martie 2011 (cu soc principal de magnitudine 3,9) si din 8 septembrie 2013, cand de altfel s-a produs si cel mai puternic cutremur local din Depresiunea Transilvaniei in ultimii peste 100 de ani (magnitudine 4,7 grade si arie macroseismica mai intinsa decat a seismului din 1994). Si totusi, producerea de cutremure in zona HATEG-HUNEDOARA nu este chiar o noutate. In monografia sa consacrata cutremurelor din Romania, Ion Atanasiu s-a referit si la linia de sensibilitate seismica DEVA-HUNEDOARA, notand mai multe secvente seismice locale cu manifestari asemanatoare celor fagarasene, dar evident de mult mai mica amploare; dansul consemna mai multe cutremure din zona Hunedoarei, cu intensitati locale de circa IV grade. De altfel, am gasit si eu alte informatii despre cutremure resimtite in zona HATEG-HUNEDOARA in secolele XVIII si XIX,deci, cum spuneam, cutremurele de acolo nu sunt chiar ceva nou.

Cam astea ar fi sursele seismogene identificate cu mai mare precizie in Depresiunea Transilvaniei. Ar mai fi informatii mai vagi despre cutremure in zona BISTRITEI precum si de cutremure pe la SIBIU. Sa nu uitam insa ca la SIBIU se simt puternic cutremurele fagarasene. Nici influenta Vrancei nu trebuie subestimata, deoarece unele cutremure vrancene majore din trecut au avut urmari severe si in Transillvania (1471, 1738); in viitor se poate repeta asa ceva.

Cutremurul produs pe 8 septembrie 2013 a ora locala 16h22min (ML=4,7) in zona HATEG-HUNEDOARA a fost cel mai puternic cutremur produs in Depresiunea Transilvaniei dupa cel din zona MEDIAS-TARNAVENI (Podisul Tarnavelor) din 3 octombrie 1880 (magnitudine 5,3-5,4). In zona Someselor (CLUJ-DEJ-JIBOU) cutremurele locale au magnitudini maxime de 4,5-4,7 grade. De exemplu, cutremurul din 15 februarie 1786 a afectat mai intens CLUJUL, dar s-a simtit si la TURDA; dupa aria macroseismica si intensitatea epicentrala, ar fi putut avea o magnitudine in jur de 4,7 grade. Cutremurul din 22 ianuarie 1830 s-a simtit mai intens la JIBOU, in Salaj, ar fi putut avea o magnitudine de 4,5-4,7 grade, s-a mai simtit pana la SATU MARE. In schimb, cutremurul din 1885 produs tot in zona JIBOU pare a fi fost ceva mai slab, probabil cu o magnitudine de 4,2-4,5. Dupa acest cutremur, in Depresiunea Transilvaniei nu a mai avut loc nici un cutremur de magnitudine 4,0+ pana la cel produs la 10 august 1994 in zona DEJ-GHERLA (magnitudine 4,5). Pana in 1994 au mai fost doar cutremure slabe, de cel mult 3-3,5 grade, inclusiv in zona Mures-Tarnave. De aici si impresia de aseismicitate a Podisului Transilvaniei. Cat priveste zona HUNEDOARA-HATEG-DEVA, aici s-au mai semnalat seisme si in secolele anterioare, chiar Ion Atanasiu a facut referiri la secvente de cutremure simtite la DEVA si HUNEDOARA, cu intensitati de III si IV grade.

In concluzie, Transilvania nu este chiar atat de aseismica precum s-ar fi crezut. In afara de faptul ca se resimt totusi efectele cutremurelor mari din Vrancea si din Fagaras-Campulung, Transilvania are zonele ei seismice specifice, care sunt reprezentate de: Podisul Tarnavelor, regiunea Hateg, regiunea Culoarului Someselor si alte cateva mici zone epicentrale cu caracter local in care s-au mai semnlat cutremure mici. Cutremurele ceva mai mari, cu magnitudini ML intre 4,5-5,5 grade, s-au produs numai in zonele Tarnave, Hateg si Somes (Cluj-Jibou-Zalau-Dej-Gherla). Deci Transilvania are si ea cutremurele ei. Frecventa lor variaza, de exemplu in regiunea somesana cutremure perceptibile, chiar moderate, se produc cam in fiecare secol, uneori cu pauze mai lungi intre seriile de cutremure, dar nu prea lipsesc la nivel de secol, spre deosebire de cutremurele din regiunea Tarnavelor, despre care exista informatii pentru 3 cutremure istorice puternice in ultimii 1000 de ani, cu intensitati maxime de VIII grade (in 1223, 1523 si 1880). In ultimii ani s-au adunat totusi inregistrari instrumentale, de exemplu pentru seismele din zona HATEG din 8 septembrie 2013; atunci s-au produs doua cutremure la interval de cca. 15-20 minute, primul cu ML 4,1 si al doilea avand ML 4,7 si intensitatea maxima VI. Cutremurele din zona Tarnavelor sunt ceva mai puternice (ML in jur de 5,5), dar mai rare. Cutremurele somesene perceptibile din ultimele secole s-au produs in 1786, 1830, 1885, 1994, 1999 si 2019. Cutremurul din 1786 a afectat serios orasul CLUJ, care, dupa cum vedem, nu e chiar complet aseismic. In 1994 s-a produs un cutremur relativ puternic in zona DEJ-GHERLA, resimtit cu intensitatea maxima de VI-VII grade.
Cutremurele din regiunea Someselor sunt de foarte mica adacime, ele par a fi legate de miscari tectonice generate pe mai multe structuri de tip horst si de tip graben. Seismele se produc la adancimi tipice cuprinse intre 1-10 km, iar epicentrele tipice sunt in zonele DEJ-GHERLA, JIBOU, ZALAU, CLUJ-TURDA. Pentru un cutremur local cu magnitudinea ML 4,0 si focar la 1,9 km adancime, asa cum a fost cel de la 1 mai 2019, o intensitate maxima de V grade este una normala. Avand in vedere manifestarile seismice somesene din ultimii 400 de ani, s-ar parea ca cel mai puternic cutremur somesan poate atinge o magnitudine ML de 4,7-4,8 grade, intensitatea corespunzatoare in zona epicentrala putand fi de aprox. VII grade, pentru un focar la 1-10 km adancime.