10 nov. 2018

Cutremurul major vrancean din 10 noiembrie 1940

In dimineata zilei de 10 noiembrie 1940, la ora locala 3h39min, a avut loc cel mai puternic cutremur vrancean din secolul XX,eveniment care a atins pe arii largi intensitati care nu au mai fost observate de la precedentul cutremur vrancean catastrofal din 23 ianuarie 1838.
Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul in partea de nord-est a Muntilor Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), iar adancimea focarului a fost estimata la cca. 145-150 km.



In figura de mai sus sunt plasate epicentrele seismelor vrancene moderate (cu magnitudini de cel putin 5,5 grade pe scara Richter) din perioada 1902-2018, si este marcat epicentrul cutremurului din 1940, precum si cel al seismului din 1977.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea MGR de 7,4 grade pe scara Richter (echivalenta cu magnitudinea moment Mw de 7,7 grade). Intensitatea maxima a cutremurului a atins IX-X grade pe scara Mercalli in mai multe localitati din judetul Vrancea (in special la PANCIU si COROD). De asemenea, pe o arie larga din Moldova (in special partea centrala si de sud) si Muntenia (in special in zona subcarpatica din nord-estul Munteniei, dar si la BUCURESTI si in alte localitati din sud-estul tarii), cutremurul a atins intensitati mari, de cca. VIII grade pe scara Mercalli, chiar VIII-IX grade in nord-estul Munteniei (judetele Prahova si Buzau), inclusiv la Bucuresti.
Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in perioada 1938-1940. Aceasta a inclus in primul rand cutremurele moderate din 1938 si 1939, astfel: seismul din 13 iulie 1938 (magnitudine 5,6, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), respectiv cel din 5 septembrie 1939 (magnitudine 5,9, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica). De asemenea, este de notat ca la 26 decembrie 1939 s-a produs cel mai puternic cutremur din ultimii 200 de ani in Turcia, pe un segment din jumatatea Estica a faliei Nord-Anatoliene, in zona ERZINCAN (magnitudine 7,9). Anul 1940 debuteaza din punct de vedere seismic prin cutremurul crustal cu magnitudinea de 4,5 grade produs la 5 ianuarie in regiunea Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL (intensitate epicentrala V). A urmat o intensificare progresiva a seismicitatii vrancene in urmatoarele luni, culminand cu un cutremur moderat produs la 24 iunie 1940 (magnitudine 5,5, adancime 115 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). A doua faza de crestere a activitatii seismica din 1940 a avut loc in toamna acestui an, in perioada octombrie-noiembrie. Astfel, s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,40 grade longitudine Est
Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in perioada 1938-1940. Aceasta a inclus in primul rand cutremurele moderate din 1938 si 1939, astfel: seismul din 13 iulie 1938 (magnitudine 5,6, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), respectiv cel din 5 septembrie 1939 (magnitudine 5,9, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica). De asemenea, este de notat ca la 26 decembrie 1939 s-a produs cel mai puternic cutremur din ultimii 200 de ani in Turcia, pe un segment din jumatatea Estica a faliei Nord-Anatoliene, in zona ERZINCAN (magnitudine 7,9). Anul 1940 debuteaza din punct de vedere seismic prin cutremurul crustal cu magnitudinea de 4,5 grade produs la 5 ianuarie in regiunea Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL (intensitate epicentrala V). A urmat o intensificare progresiva a seismicitatii vrancene in urmatoarele luni, culminand cu un cutremur moderat produs la 24 iunie 1940 (magnitudine 5,5, adancime 115 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). A doua faza de crestere a activitatii seismica din 1940 a avut loc in toamna acestui an, in perioada octombrie-noiembrie. Astfel, s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,40 grade longitudine Estica), la adancimea de 122-125 km. Cu doua zile inainte de socul principal major, pe 8 noiembrie 1940 s-a produs un cutremur vrancean in Muntii Buzaului, zona SIRIU, la adancimea de 145 km, magnitudinea acestuia fiind de 5,5 grade (coordonate ale epicentrului 45,50 grade latitudine Nordica, 26,20 grade longitudine Estica). De asemenea, cutremurul a fost urmat de mai multe replici, dintre care 6 dintre ele au avut magnitudini cuprinse intre 5,0-5,5 grade pe scara Richter; cea mai puternica replica a avut loc in dimineata zilei de 11 noiembrie, la ora locala 8h34min, magnitudinea acesteia fiind de 5,5 grade; replica a fost resimtita la BUCURESTI cu intensitatea de IV-V grade pe scara Mercalli.

Cutremurul a provocat distrugeri mari in special in centrul si sudul Moldovei, fiind grav afectate cu deosebire localitatile PANCIU (cu distrugerea a peste 90% dintre cladiri), COROD, FOCSANI, MARASESTI. Efecte severe s-au inregistrat la BARLAD, IASI si GALATI. In nord-estul Munteniei, cutremurul a afectat mai puternic localitati din judetele Prahova si Buzau, dar nici sudul tarii nu a fost ferit. Astfel, la BUCURESTI, in afara de prabusirea blocului Carlton (eveniment care a cauzat moartea a cca.500 de oameni), au fost avariate grav numeroase cladiri importante, intre care Ateneul Roman si Palatul de Justitie; numeroase case au suferit diferite grade de avariere.

Cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice la nivelul solului in zonele subcarpatice, crapaturi, tasari, tasniri de apa. In judetul Covasna s-a format o fractura lunga de cca. 150 de metri, in lungul careia au aparut pungi de noroi.
Cutremurul a fost simtit pe o arie larga nu doar in Romania, dar si in tarile vecine, pana la o distanta foarte mare catre nord-est in Campia Rusa, inclusiv la MOSCOVA unde intensitatea a atins V grade pe scara Mercalli.
Manifestarile seismului la BUCURESTI sunt prezentate in ziarul Universul-nr. din 12 noiembrie 1940, din care reproducem urmatorul citat:

Ora 3,40 noaptea. Lumea se afla in puterea somnului, cand cutremurul, de o violenta necunoscuta pana acum, a zguduit Capitala din temelii. Cladiri solide, in beton armat, se clatinau ca niste jucarii in bataia vantului. Zgomote infricosatoare, de duduit de motor, intretaiate de mugete ce razbateau din adancul pamantului, insoteau cutremurul. Lumea, trezita din somn de zguduiri puternice, alerga ingrozita nestiind incotro sa apuce. [...] Prin case, mobilele se miscau, scartaind din incheieturi, vitrinele cu sticla si vesela se rasturnau, statuetele se prabuseau pe parchete, ceasornicele-pendule se oprisera din mers. Panica din interiorul locuintelor era sporita de zgomotele de afara. Geamuri se prefaceau in tandari, bucati de zidarie se desprindeau de pe la stresini, cosurile caselor se prabuseau in strada si pe trotuare cu zgomot asurzitor. [...] In zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au indoit din pozitia verticala, pierzandu-si balcoanele prabusite in strada. Zidurile sunt crapate. Case vechi s-au surpat partial. La unele biserici a cazut tencuiala si s-au frant crucile de pe turle. Aproape nu e strada pe care sa nu fie moloz, caramizi si bucati de beton desprinse de la cladiri. Stirea asupra celui mai groaznic dezastru din Capitala-prabusirea blocului Carlton, s-a raspandit cu iuteala fulgerului in tot orasul. [...] Nenorocirea ar fi avut, in Capitala, proportii mult mai mari daca s-ar fi intamplat cutremurul ziua. Prabusirea cosurilor si a zidariilor in timpul circulatiei pietonilor pe strada ar fi provocat desigur victime.


In orasele din sudul Moldovei, in special la BARLAD, GALATI si FOCSANI,in afara de distrugerea caselor, cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice, s-au format crapaturi in pamant la FOCSANI si BARLAD, iar in zonele de munte s-au produs si caderi de stanci.
 Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost o premiera pentru Romania moderna prin violenta cu care s-a manifestat, deoarece precedentul cutremur catastrofal (de magnitudine 7,3) avusese loc cu peste 100 de ani inainte, in anul 1838. De asemenea, acest seism a fost depasit in intensitate si magnitudine doar de "Cutremurul cel mare" produs in Vrancea la 26 octombrie 1802, care a avut o magnitudine estimata de 7,6-7,7 grade pe scara Richter. Din 1838 pana in 1940 in regiunea Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mari de 6,8-7,0 grade pe scara Richter. Cele mai importante dintre acestea s-au produs la 13 noiembrie 1868 (magnitudine cel mult 6,7), 17 august 1893 (magnitudine 6,7), 31 august 1894 (magnitudine 6,8) si 6 octombrie 1908 (magnitudine 6,8); in afara de acestea, s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mici, de 6,0-6,5 grade, care nu au provocat nici un fel de pagube.

Comentarii si pe forum la topicul:

Cutremurul major vrancean din 10 noiembrie 1940


9 nov. 2018

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,8 grade in regiunea Insulei Jan Mayen din Oceanul Arctic

Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,8 grade, s-a produs in ziua de vineri, 9 noiembrie, in regiunea Insulei Jan Mayen din Oceanul Arctic.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 1h49min UTC (ora locala 1h49min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in Oceanul Arctic, in zona Insulei Jan Mayen, la cca. 941 km Nord-Est de Reykjavík, Islanda. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 6,8 grade pe scara bazata pe moment seismic. Nu a existat risc de tsunami. 

Cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade in Banat

Un cutremur crustal (superficial), cu magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter, s-a produs in dimineata zilei de vineri, 9 noiembrie, in Banat, avand sursa in Culoarul Cernei (Banatul montan).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora locala 3h14min18sec (1h14min18sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in partea nordica a Culoarului Cernei, la Sud de localitatea TEREGOVA, judetul Caras-Severin (45,11 grade latitudine Nordica, 22,29 grade longitudine Estica).



Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 4,9 km si a avut magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter. Seismul a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea maxima de IV grade pe scara Mercalli.
Grabenul Cernei este o structura geotectonica activa seismic din regiunea Banatului de munte. Aproape in fiecare an in aceasta zona se produc cutremure crustale minore. Cel mai puternic cutremur din Culoarul Cernei s-a produs la 18 iulie 1991 in partea sudica, avand epicentrul in zona BAILE HERCULANE-TOPLET; cutremurul din 1991 a avut magnitudinea 5,6 iar intensitatea in zona epicentrala a fost de VIII grade pe scara Mercalli.
La 1 noiembrie 2014 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,7 grade in partea nordica, cu epicentrul in zona TEREGOVA; seismul din 2014 a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de V-VI grade pe scara Mercalli, iar aria macroseismica a inclus orasele CARANSEBES, DEVA, RESITA si chiar ALBA IULIA.

8 nov. 2018

Cutremure cu magnitudini de 3,7 si 3,5 grade in regiunea Vrancea

Doua cutremure subcrustale, cu magnitudini de 3,7 si, respectiv, 3,5 grade pe scara Richter, s-au produs in dimineata zilei de 8 noiembrie in regiunea Vrancea.

Primul seism a avut loc la ora locala 5h47min49sec (3h47min49sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica-Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, zona NEREJU, judetul Vrancea (45,73 grade latitudine Nordica, 26,63 grade longitudine Estica). Cutremurul s-a produs la adancimea de 73,7 km si a avut magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli.
 

Sursa foto: EMSC

Al doilea seism a avut loc la ora locala 7h35min40 sec (5h35min40sec UTC), epicentrul sau fiind localizat tot in zona NEREJU, judetul Vrancea (45,70 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). Cutremurul s-a produs la adancimea de 73 km, iar magnitudinea a fost de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima nu a depasit II grade pe scara Mercalli.



Sursa foto: EMSC