18 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 4,2 grade, s-a produs in seara zilei de sambata, 18 mai, in regiunea Vrancea.


Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 22h23min54sec (19h23min54sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, la Sud-Vest de NEREJU, judetul Vrancea (45,68 grade latitudine Nordica, 26,63 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 114,2 km si a avut magnitudinea ML de 4,2 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de aprox. III grade pe scara Mercalli.
Ultimul cutremur vrancean cu magnitudinea mai mare de 4,0 grade s-a produs la 9 ianuarie in Muntii Buzaului, zona LOPATARI-BISOCA, la adancimea de 130 km; magnitudinea cutremurului a fost de 4,4 grade. 

15 mai 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 4,8 grade in Estul Mediteranei

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 4,8 grade, s-a produs in ziua de miercuri, 15 mai, in Estul Marii Mediterane.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 16h53min UTC (ora locala 18h53min in Egipt). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in partea estica a Marii Mediterane, la 289 km Sud de Nicosia (Cipru). Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 4,8 grade.
Miscarea seismica a fost resimtita pe arie larga, pana la distante de cca. 300-350 km de epicentru, in Israel, Egipt, Cipru, Iordania, Palestina. Nu au fost raportate pagube. 

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,1 grade in Golful Aden

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,1 grade, s-a produs in ziua de miercuri, 15 mai, in Golful Aden.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 12h11min UTC (ora locala 15h11min in Yemen). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in Golful Aden, la Sud-Est de Aden (Yemen). Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea mb de 5,1 grade.
In ultimele saptamani, mai multe cutremure s-au produs pe structuri geotectonice adiacente placii Arabiei si din Nord-Vestul Oceanului Indian. Cel mai puternic seism s-a produs pe 29 aprilie la extremitatea nordica a Dorsalei Carlsberg, in apropierea jonctiunii cu structura faliei de transformare Owen (un segment scurt situat intre terminatia Dorsalei Aden-Sheba si Dorsala Carlsberg); magnitudinea seismului a fost de 6,2 grade pe scara bazata pe moment seismic. Un alt cutremur, cu magnitudinea de 5,0 grade, s-a produs pe 2 mai intre fractura Owen si prelungirea spre Golful Aden. 

14 mai 2019

Cutremur major cu magnitudinea de 7,5 grade in Papua-Noua Guinee

Un cutremur major, cu magnitudinea moment de 7,5 grade, s-a produs in ziua de marti, 14 mai, in Papua-Noua Guinee (Cercul "de foc" al Pacificului).


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 12h58min UTC (ora locala 22h58min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in regiunea New Britain din Papua-Noua Guinee. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 7,5 grade pe scara bazata pe moment seismic. Desi a fost emisa alerta de tsunami, cutremurul nu a generat valuri seismice semnificative, deoarece sursa seismului a fost terestra, nu oceanica. Totusi cutremurul a fost resimtit foarte intens in regiunea New Britain si restul zonei Papua-Noua Guinee.
Un alt cutremur, cu magnitudinea moment de 7,2 grade, s-a produs in ziua de 6 mai tot in Papua-Noua Guinee, dar in partea de est a Noii Guinee. Papua-Noua Guinee are o activitate seismica intensa in fiecare an, din cauza plasarii in centura seismica circumpacifica.

Cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade in regiunea Vrancea


Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,5 grade, s-a produs in seara zilei de duminica, 12 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 17h13min21sec (14h13min21sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Vrancei, la Vest de PALTIN, judetul Vrancea (45,77 grade latitudine Nordica, 26,64 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 83,5 km si a avut magnitudinea ML de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli. 

11 mai 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,3 grade in regiunea de granita dintre Iran si Iraq

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,3 grade, s-a produs in ziua de sambata, 11 mai, in regiunea de granita dintre Iran si Iraq.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 10h28min UTC (ora locala 13h28min in Iraq). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in zona de granita dintre Iran si Iraq. Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,3 grade. Cutremurul a fost resimtit in localitatile din regiunea limitrofa, de o parte si de alta a granitei.

10 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade in regiunea Vrancea

Un nou cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,7 grade, s-a produs in Vrancea in dimineata zilei de vineri, 10 mai.

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul s-a produs la ora locala 7h36min55sec (4h36min55sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA SIRIULUI-GURA TEGHII, judetul Buzau (45,50 grade latitudine Nordica, 26,29 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 116,3 km si a avut magnitudinea ML de 3,7 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli. Cu cateva ore mai devreme, la ora locala 3h41min59sec, un alt cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,6 grade, s-a produs tot in Muntii Buzaului, la adancimea de 122 km.

Cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,6 grade, s-a produs in dimineata zilei de vineri, 10 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 3h41min59sec (0h41min59sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona LOPATARI, judetul Buzau (45,59 grade latitudine Nordica, 26,52 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 122,4 km si a avut magnitudinea ML de 3,6 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli. 

9 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,0 grade in Marea Neagra

Un cutremur crustal, cu magnitudinea de 4,0 grade, s-a produs in seara zilei de miercuri, 8 mai, in Marea Neagra.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 22h51min27sec (19h51min27sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, cutremurul a avut epicentrul in partea central-vestica a Marii Negre, la Est de VARNA (42,98 grade latitudine Nordica, 31,25 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 30 km si a avut magnitudinea ML de 4,0 grade pe scara Richter.
Mai multe cutremure, cu magnitudini de pana la 3,5-3,7 grade, s-au produs in Marea Neagra, in apropierea coastei nord-estice a Bulgariei, in februarie si martie; evenimentele au fost generate de extensia pontica a faliei Intra-Moesice dar si de unele fracturi locale din bazinul pontic. 

7 mai 2019

Cutremurele din Transilvania

Daca luam in considerare numai insemnarile istorice, nu si inregistrarile instrumentale, putem identifica cel putin urmatoarele surse seismogene in Transilvania, surse cu activitate mai intensa sau mai slaba, cu frecvente mai mari sau mai mici ale unor cutremure cu magnitudini peste un anumit prag:

1) zona Podisului Tarnavelor (MEDIAS-TARNAVENI-SIGHISOARA): pare a fi la originea celor mai puternice cutremure locale cu epicentrele in Depresiunea Transilvaniei. Frecventa acestor cutremure este insa foarte mica; s-ar parea, din datele disponibile pentru ultimii 1000 de ani, ca in medie cam la 300+/-50 de ani, in zona MEDIAS-SIGHISOARA se produce cate un seism local de intensitate maxima VIII si magnitudine probabila 5,4-5,6. In ultimii 1000 de ani se cunosc 3 astfel de evenimente: cutremurele din 1223, 1523 si 1880. Toate cele 3 cutremure sunt creditate cu intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli. Despre cutremurul din 1223 nu se cunosc foarte multe lucruri, deoarece sursele de informatii sunt foarte vagi. Cutremurul din 19 noiembrie 1523 a afectat puternic orasele MEDIAS si SIGHISOARA, a provocat pagube la SEBES, ALBA IULIA si SIBIU si a fost resimtit in tot centrul Transilvaniei cu intensitati de VII si chiar VIII grade pe scara Mercalli. Ultimul cutremur important a fost cel din 3 octombrie 1880, resimtit mai intens in zona TARNAVENI. Dupa acest cutremur, in Transilvania nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,7-5,0. Sigur ca in perioada instrumentala a seismologiei au fost consemnate cateva evenimente seismice locale in zona Mures-Tarnave, dar de magnitudini foarte mici, chiar sub 4,0 grade pe scara Richter.

2) zona Someselor: CLUJ-DEJ-GHERLA-JIBOU: este cunoscuta mai ales prin seismele din 1786, 1830, 1885 si, mai recent, miscarile seismice din 1994 si 1999. Despre cutremurul din 15 februarie 1786 se stie ca a provocat avarierea a 4 biserici la CLUJ-NAPOCA. Seismul din 22 ianuarie 1830 a fost resimtit mai intens la JIBOU (in judetul Salaj), intensitatea maxima fiind apreciata la aproximativ VI-VII grade pe scara Mercalli. In 1885, in aceeasi zona a avut loc un alt cutremur moderat, resimtit pana la CLUJ. Dupa acest eveniment a urmat o lunga pauza seismica, in care pana in anul 1994 in toata Depresiunea Transilvaniei nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,0 (109 ani!!!). Aceasta liniste seismica transilvaneana se intrerupe brusc in anul 1994; in dupa-amiaza zilei de 10 august 1994, orasele DEJ, GHERLA si JIBOU sunt zguduite pe neasteptate de un cutremur crustal cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter si intensitatea epicentrala de VI-VII pe scara Mercalli; adancimea focarului a fost de circa 10 km. La DEJ, mai multe geamuri au fost sparte si cateva persoane au fost ranite. Un alt cutremur s-a mai produs in aceeasi zona la 21 iulie 1999 , magnitudinea acestuia fiind de 4,2 grade pe scara Richter (intensitate V in zona epicentrala). Ultimul cutremur local a avut loc in zona ZALAU la 1 mai 2019, magnitudinea acestuia fiind de 4,0 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la adancimea de 1,9 km si a fost resimtit cu intensitatea maxima de V grade.

3) zona HATEG-HUNEDOARA-DEVA: in mod evident, zona a devenit cunoscuta opiniei publice prin secventele seismice din 24-25 martie 2011 (cu soc principal de magnitudine 3,9) si din 8 septembrie 2013, cand de altfel s-a produs si cel mai puternic cutremur local din Depresiunea Transilvaniei in ultimii peste 100 de ani (magnitudine 4,7 grade si arie macroseismica mai intinsa decat a seismului din 1994). Si totusi, producerea de cutremure in zona HATEG-HUNEDOARA nu este chiar o noutate. In monografia sa consacrata cutremurelor din Romania, Ion Atanasiu s-a referit si la linia de sensibilitate seismica DEVA-HUNEDOARA, notand mai multe secvente seismice locale cu manifestari asemanatoare celor fagarasene, dar evident de mult mai mica amploare; dansul consemna mai multe cutremure din zona Hunedoarei, cu intensitati locale de circa IV grade. De altfel, am gasit si eu alte informatii despre cutremure resimtite in zona HATEG-HUNEDOARA in secolele XVIII si XIX,deci, cum spuneam, cutremurele de acolo nu sunt chiar ceva nou.

Cam astea ar fi sursele seismogene identificate cu mai mare precizie in Depresiunea Transilvaniei. Ar mai fi informatii mai vagi despre cutremure in zona BISTRITEI precum si de cutremure pe la SIBIU. Sa nu uitam insa ca la SIBIU se simt puternic cutremurele fagarasene. Nici influenta Vrancei nu trebuie subestimata, deoarece unele cutremure vrancene majore din trecut au avut urmari severe si in Transillvania (1471, 1738); in viitor se poate repeta asa ceva.

Cutremurul produs pe 8 septembrie 2013 a ora locala 16h22min (ML=4,7) in zona HATEG-HUNEDOARA a fost cel mai puternic cutremur produs in Depresiunea Transilvaniei dupa cel din zona MEDIAS-TARNAVENI (Podisul Tarnavelor) din 3 octombrie 1880 (magnitudine 5,3-5,4). In zona Someselor (CLUJ-DEJ-JIBOU) cutremurele locale au magnitudini maxime de 4,5-4,7 grade. De exemplu, cutremurul din 15 februarie 1786 a afectat mai intens CLUJUL, dar s-a simtit si la TURDA; dupa aria macroseismica si intensitatea epicentrala, ar fi putut avea o magnitudine in jur de 4,7 grade. Cutremurul din 22 ianuarie 1830 s-a simtit mai intens la JIBOU, in Salaj, ar fi putut avea o magnitudine de 4,5-4,7 grade, s-a mai simtit pana la SATU MARE. In schimb, cutremurul din 1885 produs tot in zona JIBOU pare a fi fost ceva mai slab, probabil cu o magnitudine de 4,2-4,5. Dupa acest cutremur, in Depresiunea Transilvaniei nu a mai avut loc nici un cutremur de magnitudine 4,0+ pana la cel produs la 10 august 1994 in zona DEJ-GHERLA (magnitudine 4,5). Pana in 1994 au mai fost doar cutremure slabe, de cel mult 3-3,5 grade, inclusiv in zona Mures-Tarnave. De aici si impresia de aseismicitate a Podisului Transilvaniei. Cat priveste zona HUNEDOARA-HATEG-DEVA, aici s-au mai semnalat seisme si in secolele anterioare, chiar Ion Atanasiu a facut referiri la secvente de cutremure simtite la DEVA si HUNEDOARA, cu intensitati de III si IV grade.

In concluzie, Transilvania nu este chiar atat de aseismica precum s-ar fi crezut. In afara de faptul ca se resimt totusi efectele cutremurelor mari din Vrancea si din Fagaras-Campulung, Transilvania are zonele ei seismice specifice, care sunt reprezentate de: Podisul Tarnavelor, regiunea Hateg, regiunea Culoarului Someselor si alte cateva mici zone epicentrale cu caracter local in care s-au mai semnlat cutremure mici. Cutremurele ceva mai mari, cu magnitudini ML intre 4,5-5,5 grade, s-au produs numai in zonele Tarnave, Hateg si Somes (Cluj-Jibou-Zalau-Dej-Gherla). Deci Transilvania are si ea cutremurele ei. Frecventa lor variaza, de exemplu in regiunea somesana cutremure perceptibile, chiar moderate, se produc cam in fiecare secol, uneori cu pauze mai lungi intre seriile de cutremure, dar nu prea lipsesc la nivel de secol, spre deosebire de cutremurele din regiunea Tarnavelor, despre care exista informatii pentru 3 cutremure istorice puternice in ultimii 1000 de ani, cu intensitati maxime de VIII grade (in 1223, 1523 si 1880). In ultimii ani s-au adunat totusi inregistrari instrumentale, de exemplu pentru seismele din zona HATEG din 8 septembrie 2013; atunci s-au produs doua cutremure la interval de cca. 15-20 minute, primul cu ML 4,1 si al doilea avand ML 4,7 si intensitatea maxima VI. Cutremurele din zona Tarnavelor sunt ceva mai puternice (ML in jur de 5,5), dar mai rare. Cutremurele somesene perceptibile din ultimele secole s-au produs in 1786, 1830, 1885, 1994, 1999 si 2019. Cutremurul din 1786 a afectat serios orasul CLUJ, care, dupa cum vedem, nu e chiar complet aseismic. In 1994 s-a produs un cutremur relativ puternic in zona DEJ-GHERLA, resimtit cu intensitatea maxima de VI-VII grade.
Cutremurele din regiunea Someselor sunt de foarte mica adacime, ele par a fi legate de miscari tectonice generate pe mai multe structuri de tip horst si de tip graben. Seismele se produc la adancimi tipice cuprinse intre 1-10 km, iar epicentrele tipice sunt in zonele DEJ-GHERLA, JIBOU, ZALAU, CLUJ-TURDA. Pentru un cutremur local cu magnitudinea ML 4,0 si focar la 1,9 km adancime, asa cum a fost cel de la 1 mai 2019, o intensitate maxima de V grade este una normala. Avand in vedere manifestarile seismice somesene din ultimii 400 de ani, s-ar parea ca cel mai puternic cutremur somesan poate atinge o magnitudine ML de 4,7-4,8 grade, intensitatea corespunzatoare in zona epicentrala putand fi de aprox. VII grade, pentru un focar la 1-10 km adancime.

Cutremur major cu magnitudinea de 7,2 grade in Papua-Noua Guinee

Un cutremur major, cu magnitudinea moment de 7,2 grade, s-a produs in ziua de luni, 6 mai, in Papua-Noua Guinee.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 21h19min UTC (ora locala 7h19min a zilei de 7 mai). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in Estul regiunii Noua Guinee. Cutremurul s-a produs la adancimea de 141 km si a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Miscarea seismica a fost resimtita pe arie larga in Papua-Noua Guinee, dar nu s-au raportat pagube majore. 

3 mai 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,0 grade in apropierea zonei de fractura Owen

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,0 grade, s-a produs in ziua de 2 mai in apropierea zonei de fractura Owen.
 
Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 21h31min UTC (ora locala 0h31min a zilei de 3 mai in Yemen). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in apropierea fracturii Owen. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea mb 5,0.
Un cutremur mai puternic, cu magnitudinea moment de 6,2 grade, s-a produs pe 29 aprilie in extremitatea nordica a Dorsalei Carlsberg. 

1 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,0 grade in Crisana/Nord-Vestul Transilvaniei

Un cutremur crustal moderat, cu magnitudinea de 4,0 grade, s-a produs in dimineata zilei de 1 mai in Crisana/Nord-Vestul Transilvaniei.



 Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 9h00min06sec (6h00min06sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in zona orasului ZALAU din judetul Salaj (47,19 grade latitudine Nordica, 23,06 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 1,9 km si a avut magnitudinea de 4,0 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de V grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost resimtit in regiunea Someselor, in judetele Salaj si Cluj, cu deosebire in localitatile din Culoarul Someselor, la ZALAU, HUEDIN si in alt localitati din judetele Cluj si Salaj.

Cutremurul face parte din gruparea seismelor cu originea in regiunea Someselor. Aceasta este cunoscuta prin mai multe cutremure istorice si chiar relativ recente, Cele mai importante cutremure s-au produs in aceasta regiune in 1786, 1830, 1885 si 1994. Seismul din 15 februarie 1786 s-a simtit destul de intens la CLUJ, unde 4 biserici au fost avariate; de asemenea cutremurul a mai fost simtit in alte localitati din judetul Cluj, dar si in Salaj. Magnitudinea acestui cutremur ar fi putut atinge 4,5-4,7 grade pe scara Richter, avand in vedere aria macroseismica dar si intensitatea maxima, estimata la aproape VII grade pe scara Mercalli. Nu exista informatii despre eventuale post-socuri semnificative (resimtite in zona), prin urmare se apreciaza ca eventualele replici au fost foarte slabe.
Un alt cutremur semnificativ pentru aceasta zona s-a produs la 22 ianuarie 1830, fiind resimtit in mai multe localitati din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei. Pentru acest eveniment se estimeaza, de asemenea, o magnitudine de cel mult 4,5-4,7 grade. Spre deosebire de cutremurul din 1786, care s-a simtit mai tare la CLUJ, cel din 1830 pare a fi avut maximul de intensitate la JIBOU, in judetul Salaj.
Urmatorul cutremur somesan cunoscut a avut loc la 26 mai 1885, dar se pare ca a fost mai slab decat precedentele cutremure locale din regiunea Culoarului Someselor. Este apreciat la o magnitudine de cel mult 4,2 grade (dupa surse diverse, intre 4,2 si 4,5 grade, oricum mai slab decat celelalte cutremure). Cutremurul a fost simtit in Salaj cu intensitatea maxima de V-VI grade.
La 10 august 1994, ora locala 14h06min, un cutremur cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter s-a produs in zona DEJ-GHERLA din judetul Cluj; la DEJ mai multe persoane au fost ranite in special din cauza spargerii unor geamuri. De asemenea, au cazut tigle de pe unele acoperisuri de case. Cutremurul s-a manifestat mai mult in plan vertical, fiind insotit de un bubuit subteran. Nu s-au inregistrat replici notabile, dar dupa 5 ani, urmeaza un alt cutremur in zona.
In ziua de 21 iulie 1999, in zona DEJ-GHERLA-JIBOU s-a produs un seism de magnitudine 4,2 resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de V grade pe scara Mercalli; nu au mai fost observate efecte ca cele ale cutremurului din 1994.

29 apr. 2019

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,2 grade pe Dorsala Carlsberg

Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,2 grade, s-a produs in ziua de luni, 29 aprilie, pe Dorsala Carlsberg.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 14h19min UTC (ora locala 17h19min in Yemen). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat pe Dorsala Carlsberg, structura geotectonica activa seismic in Vestul Oceanului Indian. Sursa a fost localizata in apropierea jonctiunii dintre Dorsala Carlsberg si fractura Owen. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 6,2 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Mecanismul de focar a fost de tip decrosare, potrivit EMSC:


EMSC: Mecanism de focar cutremur Dorsala Carlsberg 29 aprilie 2019

Cel mai puternic cutremur de pe Dorsala Carlsberg a avut loc la 15 iulie 2003, magnitudinea acestuia fiind de 7,6 grade pe scara bazata pe moment seismic. Mecanismul de focar a fost de tip decrosare. 

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,0 grade in regiunea Insulelor Dodecanese (Grecia)

Un cutremur moderat, cu magnitudineade 5,0 grade, s-a produs in ziua de luni, 29 aprilie, in regiunea insulelor grecesti Dodecanese.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 4h43min UTC (ora locala 7h43min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in zona Insulelor Dodecanese, la 61 km Sud-Est de Kárpathos. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea mb de 5,0 grade.
Nu s-au inregistrat pagube. 

24 apr. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,9 grade in India

Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,9 grade, s-a produs in ziua de marti, 23 aprilie, in Nord-Estul Indiei.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 20h15min UTC (ora locala 1h45min in Estul Indiei). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat intr-o regiune muntoasa din statul Arunachal Pradesh din extremitatea de Nord-Est a Indiei. Cutremurul s-a produs la adancimea de 12 km si a avut magnitudinea de 5,9 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Miscarea seismica a fost resimtita in statele indiene Arunachal Pradesh si Assam, destul de slab in acesta din urma. Nu au fost raportate pagube majore. 

23 apr. 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,5 grade, s-a produs in dimineata zilei de marti, 23 aprilie, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 9h01min01sec (6h01min01sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona LOPATARI, judetul Buzau (45,54 grade latitudine Nordica, 26,53 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 122,3 km si a avut magnitudinea ML de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli. 

20 apr. 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,5 grade, s-a produs in ziua de sambata, 20 aprilie, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul s-a produs la ora locala 14h22min27sec (11h22min27sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII, judetul Buzau (45,55 grade latitudine Nordica, 26,42 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 133,6 km si a avut magnitudinea ML de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli. 

18 apr. 2019

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,5 grade pe Dorsala Vest Indiana-Antarctica

Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,5 grade, s-a produs in ziua de joi, 18 aprilie, pe Dorsala Vest Indiana-Antarctica.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 14h46min UTC. Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic-Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in Sudul Oceanului Indian, pe Dorsala Vest Indiana-Antarctica. Seismul s-a produs la adancimea de 11 km si a avut magnitudinea de 6,5 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Mecanismul de focar a fost de tip decrosare, potrivit EMSC:


EMSC: Mecanism de focar cutremur Dorsala Vest Indiana-Antarctica 18 aprilie 2019

14 apr. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,3 grade in regiunea Insulelor Nicobar din Nord-Estul Oceanului Indian


Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,3 grade, s-a produs in ziua de sambata, 13 aprilie, in regiunea Insulelor Nicobar din Nord-Estul Oceanului Indian.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 16h12min UTC (ora locala 23h12min in Indonezia). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in regiunea insulelor indiene Nicobar, in Nord-Estul Oceanului Indian. In aceeasi zona, o serie de mai multe cutremure moderate, cu magnitudini de pana la 5,5 grade, s-a inregistrat in perioada 31 martie-1 aprilie.
Cutremurul de ieri s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,3 grade pe scara bazata pe moment seismic. Mecanismul de focar a fost de tip decrosare, la fel ca in cazul secventei seismice din 31 martie-1 aprilie:

EMSC: Mecanism de focar cutremur Nicobar 13 aprilie 2019

Un alt seism, tot cu mecanism de decrosare, s-a produs in aceeasi zona la ora 20h43min UTC (ora locala 3h43min a zilei de 14 aprilie), magnitudinea acestuia fiind de 5,0 grade pe scara bazata pe moment seismic.

12 apr. 2019

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,8 grade in Indonezia, regiunea Insulei Sulawesi

Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,8 grade, s-a produs in ziua de vineri, 12 aprilie, in Indonezia, in zona coastei de Est a Insulei Sulawesi.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 11h40min UTC (ora locala 19h40min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in zona coastei de Est a Insulei Sulawesi. Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 6,8 grade pe scara bazata pe moment seismic.
A fost emisa o alerta de tsunami, care a fost ridicata dupa 40 de minute. Seismul a fost resimtit in centrul si Estul Insulei Sulawesi, inclusiv la Palu, oras afectat sever de un cutremur major cu magnitudinea moment de 7,5 grade produs anul trecut pe 28 septembrie si care a generat si un tsunami cu urmari distrugatoare, provocand sute de victime.
In cazul cutremurului de astazi nu au fost raportate pagube majore. Seismul din 28 septembrie 2018 a avut epicentrul in partea central-nordica a Insulei Sulawesi. 

Cutremur cu magnitudinea de 3,9 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 3,9 grade s-a produs in dimineata zilei de vineri, 12 aprilie, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul s-a produs la ora locala 8h25min13sec (5h25min13sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII, judetul Buzau (45,49 grade latitudine Nordica, 26,36 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 131,3 km si a avut magnitudinea ML de 3,9 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli. 

11 apr. 2019

Cutremurele de la 11 aprilie 2012 din Oceanul Indian si impactul seismotectonic global al acestora

La 11 aprilie 2012 s-au produs doua cutremure mari cu mecanisme de decrosare pe structura Ninety Ridge din Estul Oceanului Indian, in apropiere de zona de coasta din Nordul Sumatrei. Primul cutremur a avut magnitudinea Mw 8,6, fiind cel mai puternic cutremur cu mecanism de decrosare inregistrat instrumental. Al doilea seism, cu magnitudinea moment 8,2, s-a produs la interval de cateva ore dupa primul.


Sursa foto:Tectonophysics
Volume 617, 17 March 2014, Pages 126-139 

Aceasta pereche de cutremure foarte mari din Oceanul Indian a fost corelata cu desprinderea Indiei de partea Australiana, cu impact seismotectonic global in perioada 2012-2018, din Asia pana in Vrancea. Astfel, pe 26 iulie 2012 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 6,7 grade in regiunea Mauritius-Reunion. La 11 august 2012 s-au produs doua cutremure cu magnitudini de 6,4 si 6,3 grade in Nord-Vestul Iranului, zona Tabriz-Ahar. La 11 noiembrie 2012 s-a produs un cutremur cu magnitudinea 6,8 in Myanmar. Urmeaza marele cutremur din Iran, zona Khash-Saravan de la 16 aprilie 2013, in zona de granita cu Pakistanul (Mw 7,8, cutremur de tip subcrustal generat in zona de subductie Makran). La 24 septembrie 2013 s-a produs un cutremur major cu magnitudinea Mw 7,7 in Pakistan, pe un segment sudic al faliei Chaman, urmat de un alt cutremur cu magnitudinea de 6,8 grade in aceeasi zona pe 28 septembrie. La 4 octombrie 2013 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade pe Dorsala Indiana. Prima reactie a Vrancei vine la 6 octombrie 2013 (cutremur moderat cu magnitudinea ML 5,6 la adancimea de 135 km). Urmeaza un cutremur in China pe 12 februarie 2014, pe falia Altyn Tagh, magnitudine Mw 6,9. Urmeaza un cutremur cu magnitudinea de 6,0 grade pe fractura Owen la 19 iulie 2014, cutremurele de la granita Iran-Iraq din 18 august 2014 (cel mai puternic avand magnitudinea Mw 6,2), precum si a doua reactie a Vrancei-cutremurul crustal moderat produs in zona Marasesti-Panciu la 22 noiembrie 2014 (ML 5,7 si adancime 41 km).
Un nou val de cutremure induse de perturbatia majora din 2012 apare in perioada 2015-2016. La 25 aprilie si 12 mai 2015 s-au produs doua cutremure majore in Nepal (primul cu magnitudinea Mw 7,8 si al doilea cu magnitudinea Mw 7,3). La 26 octombrie 2015 s-a produs un cutremur major cu magnitudinea Mw 7,5 in Hindu Kush, Afganistan. Urmeaza cutremurele de pe Dorsala Indiana (4 decembrie 2015, Mw 7,1) si din Tadjikistan (7 decembrie 2015, Mw 7,2). La 2 martie 2016 s-a produs un nou cutremur major cu mecanism de decrosare in Oceanul Indian, pe prelungirea sudica a structurii rupte in 2012, deci la sud de Ninety Ridge; seismul a avut magnitudinea Mw 7,8 si a reprezentat o continuare sudica a fenomenelor din 2012. Urmeaza cutremurele puternice din centrul Italiei din perioada august-octombrie 2016 (Mw 6,1-6,5), pe fondul unei activitati crescute pe Dorsala Indiana; cutremurele din Italia s-au datorat presiunilor estice exercitate asupra microplacii Adriatice, la fel ca in cazul din 2009, cand cutremurul din 6 aprilie din Italia a fost urmat, de asemenea, de un cutremur moderat cu magnitudinea de 5,7 grade in Vrancea pe 25 aprilie. Vine si a treia reactie a Vrancei, constand in perechea de cutremure din zona Nereju de la 24 septembrie si 28 decembrie 2016 (ML 5,8 si adancimi 92,0, respectiv 96,9 km). In 2018 avem un mare cutremur in Fiji pe 19 august (Mw 8,2), urmat de cutremurul din Vestul Iranului din 25 august (Mw 6,1). Fenomenele continua cu o serie de cutremure moderate in Oceanul Indian intre 1 septembrie si 21 octombrie, urmate de cutremurul din Marea Ionica din 25 octombrie (Mw 6,8)-indus prin presiuni exercitate asupra microplacii Adriatice, precum si de a patra reactie a Vrancei, cutremurul moderat de foarte mare adancime din 28 octombrie (ML 5,8 si adancime 147,8 km).
Iata deci ca marile cutremure din Oceanul Indian, cu magnitudini in jur de 8,0, induc reactii importante, cu propagarea de tensiuni in doua-trei valuri timp de pana la 4-6 ani, cu reactii vrancene adesea multiple (de obicei apar 2-4 cutremure cu magnitudini ML 5,5+ in interval de pana la 6 ani).

9 apr. 2019

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,5 grade in regiunea Insulelor Sandwich

Un nou cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,5 grade, s-a produs in regiunea Insulelor Sandwich in ziua de marti, 9 aprilie.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 17h53min UTC. Potrivit datelort publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in Sudul Oceanului Atlantic, regiunea Insulelor Sandwich. Cutremurul s-a produs la adancimea de 44 km si a avut magnitudinea de 6,5 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Un alt cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,5 grade, a mai avut loc tot in zona Insulelor Sandwich in ziua de 5 aprilie..

6 apr. 2019

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,5 grade in regiunea Insulelor Sandwich

Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,5 grade, s-a produs vineri, 5 aprilie, in regiunea Insulelor Sandwich din Sudul Oceanului Atlantic.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 16h14min UTC. Potrivit datelot publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in Sudul Oceanului Atlantic, regiunea Insulelor Sandwich. Seismul s-a produs la adancimea de 60 km si a avut magnitudinea de 6,5 grade pe scara bazata pe moment seismic. 

5 apr. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,0-5,3 grade in Estul Turciei

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,0-5,3 grade (mb 4,8) s-a produs in seara zilei de joi, 4 aprilie, in Estul Turciei, provincia Elazig.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 17h31min UTC (ora locala 20h31min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat la Sud de Elazig, in provincia Elazig din Estul Turciei. Cutremurul s-a produs la adancimea de 9 km si a avut magnitudinea ML de 5,2-5,3 grade, conform Observatorului Seismologic Kandili (mb 4,8 potrivit EMSC).Miscarea seismica a fost resimtita in provincia Elazig, dar nu s-au inregistrat pagube semnificative,
Mecanismul de focar a fost de tip decrosare, potrivit EMSC:


EMSC: Mecanism de focar cutremur Turcia 4 aprilie 2019

Sursa seismului este pe un segment al faliei Est-Anatoliene. La 8 martie 2010, un cutremur moderat cu magnitudinea moment de 5,9 grade s-a produs tot in provincia Elazig, zona Palu. 

4 apr. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,3 grade in regiunea de granita dintre India si Myanmar

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,3 grade, s-a produs in ziua de joi, 4 aprilie, in regiunea de granita dintre India si Myanmar.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 7h45min UTC (ora locala 13h15min in Estul Indiei). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in Estul Indiei, in zona de granita cu Myanmar. Cutremurul s-a produs la adancimea de 60 km si a avut magnitudinea de 5,3 grade.
Miscarea seismica a fost resimtita pe arie larga in Estul Indiei si in Myanmar, dar nu au fost raportate pagube semnificative. 

1 apr. 2019

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,0 grade in Oceanul Indian, Regiunea Mauritius-Reunion

Un cutremur relativ puternic, cu magnitudinea moment de 6,0 grade, s-a produs in ziua de luni, 1 aprilie, in Oceanul Indian, regiunea Mauritius-Reunion.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 18h39min UTC. Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in Vestul Oceanului Indian, in regiunea Mauritius-Reunion. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 6,0 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Mecanismul de focar a fost de tip decrosare, potrivit EMSC:


 EMSC: Mecanism de focar cutremur Mauritius-Reunion 1 aprilie 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,2 grade in regiunea de granita dintre Iran si Iraq

Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,2 grade, s-a produs in ziua de luni, 1 aprilie, in regiunea de granita dintre Iran si Iraq.

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la ora 10h07min UTC (ora locala 13h07min in Iraq). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in zona de granita dintre Iran si Iraq, la 126 km Est de Baghdad. Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,2 grade pe scara bazata pe moment seismic. Un alt cutremur, cu magnitudinea de 4,9 grade, s-a produs in aceeasi zona la ora 10h16min UTC (ora locala 13h16min). De asemenea, s-au inregistrat si mai multe replici slabe. 

Secventa de cutremure moderate cu magnitudini de 5-5,5 grade in Nord-Estul Oceanului Indian-Ins. Nicobar

O secventa de cutremure moderate, cu magnitudini de pana la 5,5 grade, s-a inregistrat incapand din seara zilei de 31 martie si continuand in cursul zilei de 1 aprilie in regiunea Insulelor Nicobar din Nord-Estul Oceanului Indian.
Secventa seismica a constat, pana la aceasta ora, in 11 cutremure cu magnitudini intre 5,0-5,5 grade dar si mai multe miscari seismice cu magnitudini intre 4,5-4,9 grade.
Dintre aceste cutremure, cel mai puternic a fost cel produs in ziua de 1 aprilie la ora 8h11nin UTC (ora locala 15h11min UTC in Indonezia). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in regiunea Insulelor Nicobar din partea nord-estica a Oceanului Indian.

Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,5 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Mecanismul de focar al cutremurului, comun, probabil, si celorlalte miscari seismice din secventa, a fost de tip decrosare, potrivit EMSC:

EMSC: Mecanism de focar cutremur Ins. Nicobar 1 aprilie 2019

Aceste miscari seismice s-au produs ca rezultat al miscarii spre Nord-Est a placii tectonice majore Indo-Australiene, proces care a generat o succesiune de cutremure cu mecanisme de decrosare in apropierea Insulelor Nicobar. 

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,0 grade in Sud-Vestul Turciei

Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,0 grade, s-a produs in ziua de duminica, 31 martie, in Sud-Vestul Turciei.

Sursa foto: EMSC

Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat la 41 km Sud-Est de Denizli, aproximativ in aceeasi zona unde un alt cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,7 grade, s-a produs pe 20 martie. Seismul s-a produs la adancimea de 5 km si a avut magnitudinea de 5,0 grade pe scara bazata pe moment seismic. Cutremurul a fost resimtit in zona epicentrala si in imprejurimi. 

31 mar. 2019

Cutremurele din Dobrogea si Marea Neagra

La baza seismicitatii Dobrogei stau o serie de sisteme de falii crustale, mai mult sau mai putin active, falii care traverseaza Dobrogea de la est spre vest, cu prelungiri atat in domeniul continental al Marii Negre, cat si catre vest, in Muntenia si chiar pana in fata Curburii Carpatilor Orientali. 4 falii importante au jucat un rol major in evolutia tectonica a regiunii Dobrogei. Evident, miscarile tectonice ale acestor falii trebuie puse in legatura cu dinamica blocului tectonic denumit in unele lucrari microplaca Marii Negre. Aceasta microplaca are, se pare, o miscare lenta de deplasare de la sud-est catre nord-vest, fiind impinsa de catre placa Anatoliei, de cea Araba-Iraniana si de cea a Marii Caspice. Totusi, blocul Marii Negre are o dinamica mai complexa, care oricum este la originea declansarii marilor cutremure adanci din zona Vrancea.
In ceea ce priveste seismicitatea Dobrogei si a Marii Negre, trebuie notat ca majoritatea cutremurelor dobrogene si pontice sunt de tip crustal, deci de mica adancime (h=5-60 km); totusi, au mai fost semnalate, ocazional, si cutremure adanci in Marea Neagra, dar de magnitudini mici. Desi inregistrarile seismologice au condus la localizarea multor epicentre in Dobrogea, atat in partea sa nordica, cat si in centrul Dobrogei si in regiunea sudica, cele mai importante cutremure au fost generate in 2 arii epicentrale diferite: zona Dobrogei de Nord si zona litorala din sudul Dobrogei, la sud de Mangalia pana in zona de la est de capul Shabla (Bulgaria).
In Dobrogea de Nord, sistemul tectonic generator al miscarilor seismice este cel legat in principal de falia Sfantu Gheorghe, care urmareste traseul bratului cu acelasi nume al Deltei Dunarii. Falia se prelungeste la vest de Tulcea, catre Braila-Galati si in continuare spre nord-vest, dar si catre est, pe domeniul Marii Negre, spre Insula Serpilor. Falia Sfantu Gheorghe este destul de activa, anual inregistrandu-se numeroase cutremure slabe in lungul acestei fracturi. Cutremurele nord-dobrogene se produc in crusta terestra, adancimile cu cele mai numeroase focare fiind 7-10 km, 14 km, 18-22 km. Magnitudinea maxima a seismelor locale din Dobrogea de Nord nu depaseste 5,4-5,5 grade pe scara Richter, dar din cauza adancimilor focale mici, aceste cutremure se resimt destul de puternic in zona epicentrala (la Tulcea si in imprejurimi). Ultimele miscari seismice mai importante generate de sistemul tectonic nord-dobrogean au avut loc la 11 septembrie 1980, 13 noiembrie 1981, 3 octombrie 2004 si 7 mai 2008.
Seismul din 11 septembrie 1980 s-a produs in zona Galati-Braila, la o adancime de circa 25 km, a avut magnitudinea 4,6 pe scara Richter si a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de circa V-VI pe scara Mercalli.
Cutremurul din 13 noiembrie 1981 s-a produs in zona Tulcea-Mahmudia-Bestepe, la o adancime de 11 km, a avut magnitudinea 5,2 pe scara Richter si a fost resimtit la Tulcea cu intensitatea VI-VII pe scara Mercalli.
Cutremurul din 3 octombrie 2004 s-a produs in zona Tulcea-Mahmudia, la o adancime de circa 22 km, a avut magnitudinea de 5,4 grade pe scara Richter, iar intensitatea in zona epicentrala a fost de VI-VII grade pe scara Mercalli; cutremurul a fost resimtit in estul Moldovei, al Munteniei, precum si in Basarabia, inclusiv la Chisinau.
Seismul din 7 mai 2008 s-a produs in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Insula Serpilor, la o adancime de circa 10 km, si a avut magnitudinea de 5,0-5,2 pe scara Richter; cutremurul a fost resimtit in sudul Ucrainei, in Basarabia la Chisinau, dar si in estul Moldovei si in Dobrogea, la Tulcea, Constanta, precum si in alte localitati din partea de est a Romaniei; totusi, intensitatea seismului pe teritoriul Romaniei a fost mai mica decat a cutremurului din 2004.
In afara de aceste cutremure, in zona Dobrogei de Nord s-au mai produs si alte seisme, dar de mai mica magnitudine (sub 4,5 grade pe scara Richter).

Dobrogea Centrala se caracterizeaza printr-o activitate seismica mai scazuta, definita prin cutremure mai rare si de magnitudini mici, care nu depasesc 4-4,5 grade pe scara Richter; de asemenea, si aceste cutremure sunt de tip crustal, cu adancimi hipocentrale de 5-60 km. O activitate seismica mai pronuntata s-a observat in vecinatatea localitatii Harsova, dar fara sa puna probleme deosebite.
Zona litorala a Dobrogei de sud, cu deosebire aria epicentrala situata la sud de Mangalia, incluzand si litoralul bulgaresc al Marii Negre, s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin cutremure care in unele cazuri au fost deosebit de violente, atingand magnitudini de pana la 7-7,5 grade. Este vorba tot despre seisme crustale, de mica adancime (5-30 km), cu efecte severe in zona epicentrala. Cateodata, in cazul seismelor cu focar submarin (cum au fost cele localizate la est de capul Shabla), s-au produs si valuri seismice tsunami, asa cum s-a intamplat in anul 1901. Cutremurul pontic din 31 martie 1901, cu magnitudinea moment de 7,2 grade, s-a produs, se pare, la est de capul Shabla, la o adancime de circa 15 km sub fundul marii. Seismul a avut urmari distrugatoare in zona litorala de la sud de Mangalia, mai multe sate fiind ruinate (intensitate maxima X pe scara Mercalli); de asemenea, in urma cutremurului s-a format un val tsunami cu inaltimea de circa 4 metri, si s-au produs dislocari de maluri si alte fenomene geomorfologice locale. Cutremurul din 1901 a fost resimtit pe o arie destul de larga, nu numai in Bulgaria; in Romania, cutremurul a fost resimtit in toata Dobrogea, in Oltenia si Muntenia (la Bucuresti intensitatea fiind de V-VI grade pe scara Mercalli), precum si in sudul Moldovei. Cutremurul a fost urmat de un mare numar de replici si seisme secundare locale, care s-au produs pe durata mai multor ani, pana in 1905; cele mai puternice replici au atins magnitudini de 5,5-6,0 pe scara Richter si au fost resimtite si in sudul Romaniei, inclusiv la Bucuresti. Dupa anul 1905, activitatea seismica pontica a inceput sa scada, desi seisme slabe si moderate s-au mai semnalat si in anii urmatori.
In cursul secolului XX, cutremure locale moderate s-au mai produs in 1920 si in 1956; seismul din 30 iunie 1956, cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, s-a produs in zona Shabla, la sud de Mangalia, la o adancime de 25 km, si a fost resimtit in nord-estul Bulgariei, in Dobrogea si in sud-estul Munteniei, fara sa produca pagube materiale.
La 5 august 2009, un cutremur moderat cu magnitudinea de 5,5 grade s-a produs la Est de Shabla, in Marea Neagra; seismul a fost resimtit in Muntenia si Dobrogea, precum si in cea mai mare parte a Bulgariei. Cutremurul a fost precedat de un soc initial de magnitudine 2,1 produs in ziua de 4 august la ora 15:01 UTC in Marea Neagra, la est de capul Shabla, la o adancime de 4 km. De asemenea, in primele zile dupa socul principal au fost inregistrate activitati post-soc constand in replici cu magnitudini mici, de pana la 2,6 grade, care nu au fost resimtite
Cercetarile specialistilor au aratat ca seismele pontice cu caracter distrugator, comparabile cu cel din anul 1901, se repeta la intervale medii de 300-500 de ani. In afara de cutremurul din 1901, mai sunt cunoscute seisme pontice foarte puternice in anul 1444 (cu epicentrul la Varna, se pare), in jurul anului 800, in anul 543 s.a.m.d.
Structura geotectonica locala este destul de complicata, dar multi seismologi sunt de parere ca la originea seismelor pontice s-ar afla o prelungire a faliei majore IntraMoesice din Campia Romana, dar si o serie de falii locale din zona litorala a Dobrogei de Sud. Oricum, geodinamica zonei este extrem de complexa, miscarea microplacii Marii Negre fiind la originea activitatilor seismice locale din Dobrogea. De-a lungul secolelor si chiar al mileniilor, s-au semnalat si miscari de subsidenta, de ridicare si de coborare a scoartei, precum si seisme uneori extrem de violente, dar la intervale lungi de timp, de mai multe sute de ani.

Cutremurul de la 31 martie 1901 din Marea Neagra-zona Shabla-Kaliacra

La 31 martie 1901, ora locala 9h12min, a avut loc un cutremur major cu magnitudinea moment de 7,2 grade in Marea Neagra, la Est de SHABLA, cu focar la o adancime de circa 15 km. Seismul a fost resimtit puternic in zona de coasta a Marii Negre, mai ales intre SHABLA-CAVARNA si MANGALIA, si a provocat un val seismic cu efecte locale, producand dislocarea malurilor inalte. Seismul a fost resimtit pe o arie larga in Bulgaria dar si in Romania, cu deosebire in Muntenia, Dobrogea si Sudul Moldovei. La Bucuresti cutremurul a fost resimtit cu intensitatea de V-VI grade, provocand avarii usoare si panica in randul populatiei. Socul principal a fost precedat de un cutremur local resimtit la MANGALIA in noaptea de 30-31 martie 1901, si a fost urmat de un mare numar de replici pe parcursul a cel putin 5 ani. Cea mai puternica replica a avut magnitudinea 6,0 si s-a produs pe 30 iulie 1901. Efectele valului seismic (care a avut inaltimea maximea maxima de cca. 4 metri) au fost mai importante pe litoralul bulgaresc, in arealul BALCIK-VARNA-SHABLA). Mai multe sate au fost distruse atat de cutremur cat si de valul seismic. Replicile au continuat in ritm sustinut pana cel putin in 1905, dupa care frecventa lor a inceput sa scada progresiv.
In cursul secolului XX, cutremure locale moderate s-au mai produs in 1920 si in 1956; seismul din 30 iunie 1956, cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, s-a produs in zona SHABLA, la sud de MANGALIA, la o adancime de 25 km, si a fost resimtit in nord-estul Bulgariei, in Dobrogea si in sud-estul Munteniei, fara sa produca pagube materiale.
Cercetarile specialistilor au aratat ca seismele pontice cu caracter distrugator, comparabile cu cel din anul 1901, se repeta la intervale medii de 300-500 de ani. In afara de cutremurul din 1901, mai sunt cunoscute seisme pontice foarte puternice in anul 1444 (cu epicentrul la VARNA, se pare), in jurul anului 800, in anul 543 s.a.m.d.
Structura geotectonica locala este destul de complicata, dar multi seismologi sunt de parere ca la originea seismelor pontice s-ar afla o prelungire a faliei majore IntraMoesice din Campia Romana, dar si o serie de falii locale din zona litorala a Dobrogei de Sud. Oricum, geodinamica zonei este extrem de complexa, miscarea microplacii Marii Negre fiind la originea activitatilor seismice locale din Dobrogea. De-a lungul secolelor si chiar al mileniilor, s-au semnalat si miscari de subsidenta, de ridicare si de coborare a scoartei, precum si seisme uneori extrem de violente, dar la intervale lungi de timp, de mai multe sute de ani.
La 5 august 2009, in aceeasi zona s-a produs un cutremur cu magnitudinea Ms de 5,5 grade, care a fost resimtit in Bulgaria dar si in Romania, mai ales in Sudul Munteniei si in toata Dobrogea.

Zona in care s-a produs acest cutremur este cunoscuta ca fiind una cu potential seismic important. La est de capul SHABLA-KALIACRA s-au produs, de-a lungul timpului, si seisme distrugatoare, de magnitudini mari (7-7,5 grade), care in unele cazuri au cauzat formarea de valuri seismice (tsunami). Astfel de cutremure s-au semnalat in secolul 1 i.H. (probabil anul 50, cand ar fi fost ruinata cetatea Bisone de langa CAVARNA), in anul 543 d.H. (cutremur de magnitudine aproximativ 7,5 care a distrus orasul Dionysopolis, Balcik de azi), in anul 1444 (cutremurul de la VARNA, de magnitudine 7,0-7,5 ) si in 1901. Ultimul cutremur pontic distrugator s-a produs la 31 martie 1901 si a avut magnitudinea 7,2.

In afara de aceste cutremure mari (care au aparut, totusi, cu o frecventa destul de mica), zona a mai fost zguduita de seisme de intensitate medie. Dintre cutremurele moderate consemnate in zona pontica (litoralul Marii Negre) in ultimii 150 de ani, pot fi enumerate urmatoarele evenimente:

10 ianuarie 1869 – cutremur care (conform informatiilor publicate de INFP si potrivit lui Ion Atanasiu) a fost resimtit la Mangalia, Constanta, Ruse, precum si mai slab la Bucuresti. Probabil magnitudinea a fost de 5,5-6;

6 mai 1870 – cutremur care a fost simtit la Constanta, Mangalia precum si in zona litorala din nord-estul Bugariei. Nu a fost consemnat a fi fost resimtit la Bucuresti;

15 noiembrie 1892 – cutremur resimtit usor doar la Constanta.

Dupa seria de cutremure pontice din perioada 1901-1905, in zona pontica au mai fost consemnate urmatoarele evenimente seismice de intensitate medie:

25 ianuarie 1915 -cutremur puternic cu intensitatea VII-VIII in zona Shabla, resimtit de asemeni la Constanta, Mangalia, si cu o intensitate relativ mica la Bucuresti;

9 ianuarie 1920 – cutremur resimtit in zona Shabla-Kavarna;

30 iunie 1956 -cutremur cu magnitudinea 5,5 la adancimea de 25 km, cu epicentru submarin situat la est de capul Shabla. Seismul a fost resimtit in Bulgaria, in cea mai mare parte a Dobrogei precum si in estul Munteniei;

5 august 2009 – cutremur cu magnitudinea 5,5 la adancimea de 1-10 km sub fundul marii, cu epicentrul la 25 km sud-est de Mangalia, resimtit in Bulgaria, iar pe teritoriul Romaniei in cea mai mare parte a Dobrogei (mai intens in zona litorala), precum si in sudul si estul Munteniei.

Zona Shabla-Kavarna-Mangalia este destul de activa din punct de vedere seismic, anual inregistrandu-se numeroase cutremure slabe, cu magnitudini intre 1-3 grade, care in general nu sunt percepute de populatie. Activitatea seismica locala este legata de mai multe falii crustale, dintre care cea mai importanta este prelungirea pe domeniul continental al Marii Negre a faliei majore Intra-Moesice din Romania. O serie de falii locale, paralele cu tarmul Marii Negre, au un rol semnificativ in activitatea seismica din aceasta zona. Oricum, cutremurele distrugatoare sunt totusi rare, ele aparand la intervale de mai multe sute de ani. Seismele moderate in aceasta zona apar mai des, de regula la intervale de cateva zeci de ani, iar o caracteristica interesanta a acestora este aria macroseismica destul de mare. Seismul din 5 august 2009, spre exemplu, a fost resimtit pana la distante de peste 200 km catre nord-vest fata de zona epicentrala.

Cutremurele pontice sunt cutremure crustale, de mica adancime, si conform lui Ion Atanasiu (”Cutremurele de pamant din Romania”) ele au caracter polikinetic, fiind urmate de numeroase replici si cutremure secundare, in special in cazul evenimentelor de magnitudine mare.

Dupa august 2009 zona a ramas destul de sensibila, cutremure de magnitudini in jur de 4 grade semnalandu-se in noiembrie 2009 si in septembrie 2011. Cutremurul de 4,9 grade din 3 decembrie 2012 a fost cel mai important produs aici dupa cel din 5 august 2009. Interesant e fenomenul de "sensibilizare" seismica dupa un soc principal, chiar si de magnitudine medie (5,5 grade, asa cum a fost la 5 august 2009).

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,3 grade in Grecia

Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,3 grade, s-a produs in Grecia in ziua de sambata, 30 martie.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avur loc la ora 10h46min UTC (ora locala 12h46min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat la 129 km Vest de Atena. Cutremurul s-a produs la adancimea de 11 km si a avut magnitudinea de 5,3 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Miscarea seismica a fost resimtita in centrul si Sudul Greciei, dar nu s-au raportat pagube majore.