31 mar. 2019

Cutremurele din Dobrogea si Marea Neagra

La baza seismicitatii Dobrogei stau o serie de sisteme de falii crustale, mai mult sau mai putin active, falii care traverseaza Dobrogea de la est spre vest, cu prelungiri atat in domeniul continental al Marii Negre, cat si catre vest, in Muntenia si chiar pana in fata Curburii Carpatilor Orientali. 4 falii importante au jucat un rol major in evolutia tectonica a regiunii Dobrogei. Evident, miscarile tectonice ale acestor falii trebuie puse in legatura cu dinamica blocului tectonic denumit in unele lucrari microplaca Marii Negre. Aceasta microplaca are, se pare, o miscare lenta de deplasare de la sud-est catre nord-vest, fiind impinsa de catre placa Anatoliei, de cea Araba-Iraniana si de cea a Marii Caspice. Totusi, blocul Marii Negre are o dinamica mai complexa, care oricum este la originea declansarii marilor cutremure adanci din zona Vrancea.
In ceea ce priveste seismicitatea Dobrogei si a Marii Negre, trebuie notat ca majoritatea cutremurelor dobrogene si pontice sunt de tip crustal, deci de mica adancime (h=5-60 km); totusi, au mai fost semnalate, ocazional, si cutremure adanci in Marea Neagra, dar de magnitudini mici. Desi inregistrarile seismologice au condus la localizarea multor epicentre in Dobrogea, atat in partea sa nordica, cat si in centrul Dobrogei si in regiunea sudica, cele mai importante cutremure au fost generate in 2 arii epicentrale diferite: zona Dobrogei de Nord si zona litorala din sudul Dobrogei, la sud de Mangalia pana in zona de la est de capul Shabla (Bulgaria).
In Dobrogea de Nord, sistemul tectonic generator al miscarilor seismice este cel legat in principal de falia Sfantu Gheorghe, care urmareste traseul bratului cu acelasi nume al Deltei Dunarii. Falia se prelungeste la vest de Tulcea, catre Braila-Galati si in continuare spre nord-vest, dar si catre est, pe domeniul Marii Negre, spre Insula Serpilor. Falia Sfantu Gheorghe este destul de activa, anual inregistrandu-se numeroase cutremure slabe in lungul acestei fracturi. Cutremurele nord-dobrogene se produc in crusta terestra, adancimile cu cele mai numeroase focare fiind 7-10 km, 14 km, 18-22 km. Magnitudinea maxima a seismelor locale din Dobrogea de Nord nu depaseste 5,4-5,5 grade pe scara Richter, dar din cauza adancimilor focale mici, aceste cutremure se resimt destul de puternic in zona epicentrala (la Tulcea si in imprejurimi). Ultimele miscari seismice mai importante generate de sistemul tectonic nord-dobrogean au avut loc la 11 septembrie 1980, 13 noiembrie 1981, 3 octombrie 2004 si 7 mai 2008.
Seismul din 11 septembrie 1980 s-a produs in zona Galati-Braila, la o adancime de circa 25 km, a avut magnitudinea 4,6 pe scara Richter si a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de circa V-VI pe scara Mercalli.
Cutremurul din 13 noiembrie 1981 s-a produs in zona Tulcea-Mahmudia-Bestepe, la o adancime de 11 km, a avut magnitudinea 5,2 pe scara Richter si a fost resimtit la Tulcea cu intensitatea VI-VII pe scara Mercalli.
Cutremurul din 3 octombrie 2004 s-a produs in zona Tulcea-Mahmudia, la o adancime de circa 22 km, a avut magnitudinea de 5,4 grade pe scara Richter, iar intensitatea in zona epicentrala a fost de VI-VII grade pe scara Mercalli; cutremurul a fost resimtit in estul Moldovei, al Munteniei, precum si in Basarabia, inclusiv la Chisinau.
Seismul din 7 mai 2008 s-a produs in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Insula Serpilor, la o adancime de circa 10 km, si a avut magnitudinea de 5,0-5,2 pe scara Richter; cutremurul a fost resimtit in sudul Ucrainei, in Basarabia la Chisinau, dar si in estul Moldovei si in Dobrogea, la Tulcea, Constanta, precum si in alte localitati din partea de est a Romaniei; totusi, intensitatea seismului pe teritoriul Romaniei a fost mai mica decat a cutremurului din 2004.
In afara de aceste cutremure, in zona Dobrogei de Nord s-au mai produs si alte seisme, dar de mai mica magnitudine (sub 4,5 grade pe scara Richter).

Dobrogea Centrala se caracterizeaza printr-o activitate seismica mai scazuta, definita prin cutremure mai rare si de magnitudini mici, care nu depasesc 4-4,5 grade pe scara Richter; de asemenea, si aceste cutremure sunt de tip crustal, cu adancimi hipocentrale de 5-60 km. O activitate seismica mai pronuntata s-a observat in vecinatatea localitatii Harsova, dar fara sa puna probleme deosebite.
Zona litorala a Dobrogei de sud, cu deosebire aria epicentrala situata la sud de Mangalia, incluzand si litoralul bulgaresc al Marii Negre, s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin cutremure care in unele cazuri au fost deosebit de violente, atingand magnitudini de pana la 7-7,5 grade. Este vorba tot despre seisme crustale, de mica adancime (5-30 km), cu efecte severe in zona epicentrala. Cateodata, in cazul seismelor cu focar submarin (cum au fost cele localizate la est de capul Shabla), s-au produs si valuri seismice tsunami, asa cum s-a intamplat in anul 1901. Cutremurul pontic din 31 martie 1901, cu magnitudinea moment de 7,2 grade, s-a produs, se pare, la est de capul Shabla, la o adancime de circa 15 km sub fundul marii. Seismul a avut urmari distrugatoare in zona litorala de la sud de Mangalia, mai multe sate fiind ruinate (intensitate maxima X pe scara Mercalli); de asemenea, in urma cutremurului s-a format un val tsunami cu inaltimea de circa 4 metri, si s-au produs dislocari de maluri si alte fenomene geomorfologice locale. Cutremurul din 1901 a fost resimtit pe o arie destul de larga, nu numai in Bulgaria; in Romania, cutremurul a fost resimtit in toata Dobrogea, in Oltenia si Muntenia (la Bucuresti intensitatea fiind de V-VI grade pe scara Mercalli), precum si in sudul Moldovei. Cutremurul a fost urmat de un mare numar de replici si seisme secundare locale, care s-au produs pe durata mai multor ani, pana in 1905; cele mai puternice replici au atins magnitudini de 5,5-6,0 pe scara Richter si au fost resimtite si in sudul Romaniei, inclusiv la Bucuresti. Dupa anul 1905, activitatea seismica pontica a inceput sa scada, desi seisme slabe si moderate s-au mai semnalat si in anii urmatori.
In cursul secolului XX, cutremure locale moderate s-au mai produs in 1920 si in 1956; seismul din 30 iunie 1956, cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, s-a produs in zona Shabla, la sud de Mangalia, la o adancime de 25 km, si a fost resimtit in nord-estul Bulgariei, in Dobrogea si in sud-estul Munteniei, fara sa produca pagube materiale.
La 5 august 2009, un cutremur moderat cu magnitudinea de 5,5 grade s-a produs la Est de Shabla, in Marea Neagra; seismul a fost resimtit in Muntenia si Dobrogea, precum si in cea mai mare parte a Bulgariei. Cutremurul a fost precedat de un soc initial de magnitudine 2,1 produs in ziua de 4 august la ora 15:01 UTC in Marea Neagra, la est de capul Shabla, la o adancime de 4 km. De asemenea, in primele zile dupa socul principal au fost inregistrate activitati post-soc constand in replici cu magnitudini mici, de pana la 2,6 grade, care nu au fost resimtite
Cercetarile specialistilor au aratat ca seismele pontice cu caracter distrugator, comparabile cu cel din anul 1901, se repeta la intervale medii de 300-500 de ani. In afara de cutremurul din 1901, mai sunt cunoscute seisme pontice foarte puternice in anul 1444 (cu epicentrul la Varna, se pare), in jurul anului 800, in anul 543 s.a.m.d.
Structura geotectonica locala este destul de complicata, dar multi seismologi sunt de parere ca la originea seismelor pontice s-ar afla o prelungire a faliei majore IntraMoesice din Campia Romana, dar si o serie de falii locale din zona litorala a Dobrogei de Sud. Oricum, geodinamica zonei este extrem de complexa, miscarea microplacii Marii Negre fiind la originea activitatilor seismice locale din Dobrogea. De-a lungul secolelor si chiar al mileniilor, s-au semnalat si miscari de subsidenta, de ridicare si de coborare a scoartei, precum si seisme uneori extrem de violente, dar la intervale lungi de timp, de mai multe sute de ani.

Cutremurul de la 31 martie 1901 din Marea Neagra-zona Shabla-Kaliacra

La 31 martie 1901, ora locala 9h12min, a avut loc un cutremur major cu magnitudinea moment de 7,2 grade in Marea Neagra, la Est de SHABLA, cu focar la o adancime de circa 15 km. Seismul a fost resimtit puternic in zona de coasta a Marii Negre, mai ales intre SHABLA-CAVARNA si MANGALIA, si a provocat un val seismic cu efecte locale, producand dislocarea malurilor inalte. Seismul a fost resimtit pe o arie larga in Bulgaria dar si in Romania, cu deosebire in Muntenia, Dobrogea si Sudul Moldovei. La Bucuresti cutremurul a fost resimtit cu intensitatea de V-VI grade, provocand avarii usoare si panica in randul populatiei. Socul principal a fost precedat de un cutremur local resimtit la MANGALIA in noaptea de 30-31 martie 1901, si a fost urmat de un mare numar de replici pe parcursul a cel putin 5 ani. Cea mai puternica replica a avut magnitudinea 6,0 si s-a produs pe 30 iulie 1901. Efectele valului seismic (care a avut inaltimea maximea maxima de cca. 4 metri) au fost mai importante pe litoralul bulgaresc, in arealul BALCIK-VARNA-SHABLA). Mai multe sate au fost distruse atat de cutremur cat si de valul seismic. Replicile au continuat in ritm sustinut pana cel putin in 1905, dupa care frecventa lor a inceput sa scada progresiv.
In cursul secolului XX, cutremure locale moderate s-au mai produs in 1920 si in 1956; seismul din 30 iunie 1956, cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, s-a produs in zona SHABLA, la sud de MANGALIA, la o adancime de 25 km, si a fost resimtit in nord-estul Bulgariei, in Dobrogea si in sud-estul Munteniei, fara sa produca pagube materiale.
Cercetarile specialistilor au aratat ca seismele pontice cu caracter distrugator, comparabile cu cel din anul 1901, se repeta la intervale medii de 300-500 de ani. In afara de cutremurul din 1901, mai sunt cunoscute seisme pontice foarte puternice in anul 1444 (cu epicentrul la VARNA, se pare), in jurul anului 800, in anul 543 s.a.m.d.
Structura geotectonica locala este destul de complicata, dar multi seismologi sunt de parere ca la originea seismelor pontice s-ar afla o prelungire a faliei majore IntraMoesice din Campia Romana, dar si o serie de falii locale din zona litorala a Dobrogei de Sud. Oricum, geodinamica zonei este extrem de complexa, miscarea microplacii Marii Negre fiind la originea activitatilor seismice locale din Dobrogea. De-a lungul secolelor si chiar al mileniilor, s-au semnalat si miscari de subsidenta, de ridicare si de coborare a scoartei, precum si seisme uneori extrem de violente, dar la intervale lungi de timp, de mai multe sute de ani.
La 5 august 2009, in aceeasi zona s-a produs un cutremur cu magnitudinea Ms de 5,5 grade, care a fost resimtit in Bulgaria dar si in Romania, mai ales in Sudul Munteniei si in toata Dobrogea.

Zona in care s-a produs acest cutremur este cunoscuta ca fiind una cu potential seismic important. La est de capul SHABLA-KALIACRA s-au produs, de-a lungul timpului, si seisme distrugatoare, de magnitudini mari (7-7,5 grade), care in unele cazuri au cauzat formarea de valuri seismice (tsunami). Astfel de cutremure s-au semnalat in secolul 1 i.H. (probabil anul 50, cand ar fi fost ruinata cetatea Bisone de langa CAVARNA), in anul 543 d.H. (cutremur de magnitudine aproximativ 7,5 care a distrus orasul Dionysopolis, Balcik de azi), in anul 1444 (cutremurul de la VARNA, de magnitudine 7,0-7,5 ) si in 1901. Ultimul cutremur pontic distrugator s-a produs la 31 martie 1901 si a avut magnitudinea 7,2.

In afara de aceste cutremure mari (care au aparut, totusi, cu o frecventa destul de mica), zona a mai fost zguduita de seisme de intensitate medie. Dintre cutremurele moderate consemnate in zona pontica (litoralul Marii Negre) in ultimii 150 de ani, pot fi enumerate urmatoarele evenimente:

10 ianuarie 1869 – cutremur care (conform informatiilor publicate de INFP si potrivit lui Ion Atanasiu) a fost resimtit la Mangalia, Constanta, Ruse, precum si mai slab la Bucuresti. Probabil magnitudinea a fost de 5,5-6;

6 mai 1870 – cutremur care a fost simtit la Constanta, Mangalia precum si in zona litorala din nord-estul Bugariei. Nu a fost consemnat a fi fost resimtit la Bucuresti;

15 noiembrie 1892 – cutremur resimtit usor doar la Constanta.

Dupa seria de cutremure pontice din perioada 1901-1905, in zona pontica au mai fost consemnate urmatoarele evenimente seismice de intensitate medie:

25 ianuarie 1915 -cutremur puternic cu intensitatea VII-VIII in zona Shabla, resimtit de asemeni la Constanta, Mangalia, si cu o intensitate relativ mica la Bucuresti;

9 ianuarie 1920 – cutremur resimtit in zona Shabla-Kavarna;

30 iunie 1956 -cutremur cu magnitudinea 5,5 la adancimea de 25 km, cu epicentru submarin situat la est de capul Shabla. Seismul a fost resimtit in Bulgaria, in cea mai mare parte a Dobrogei precum si in estul Munteniei;

5 august 2009 – cutremur cu magnitudinea 5,5 la adancimea de 1-10 km sub fundul marii, cu epicentrul la 25 km sud-est de Mangalia, resimtit in Bulgaria, iar pe teritoriul Romaniei in cea mai mare parte a Dobrogei (mai intens in zona litorala), precum si in sudul si estul Munteniei.

Zona Shabla-Kavarna-Mangalia este destul de activa din punct de vedere seismic, anual inregistrandu-se numeroase cutremure slabe, cu magnitudini intre 1-3 grade, care in general nu sunt percepute de populatie. Activitatea seismica locala este legata de mai multe falii crustale, dintre care cea mai importanta este prelungirea pe domeniul continental al Marii Negre a faliei majore Intra-Moesice din Romania. O serie de falii locale, paralele cu tarmul Marii Negre, au un rol semnificativ in activitatea seismica din aceasta zona. Oricum, cutremurele distrugatoare sunt totusi rare, ele aparand la intervale de mai multe sute de ani. Seismele moderate in aceasta zona apar mai des, de regula la intervale de cateva zeci de ani, iar o caracteristica interesanta a acestora este aria macroseismica destul de mare. Seismul din 5 august 2009, spre exemplu, a fost resimtit pana la distante de peste 200 km catre nord-vest fata de zona epicentrala.

Cutremurele pontice sunt cutremure crustale, de mica adancime, si conform lui Ion Atanasiu (”Cutremurele de pamant din Romania”) ele au caracter polikinetic, fiind urmate de numeroase replici si cutremure secundare, in special in cazul evenimentelor de magnitudine mare.

Dupa august 2009 zona a ramas destul de sensibila, cutremure de magnitudini in jur de 4 grade semnalandu-se in noiembrie 2009 si in septembrie 2011. Cutremurul de 4,9 grade din 3 decembrie 2012 a fost cel mai important produs aici dupa cel din 5 august 2009. Interesant e fenomenul de "sensibilizare" seismica dupa un soc principal, chiar si de magnitudine medie (5,5 grade, asa cum a fost la 5 august 2009).

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,3 grade in Grecia

Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,3 grade, s-a produs in Grecia in ziua de sambata, 30 martie.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avur loc la ora 10h46min UTC (ora locala 12h46min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat la 129 km Vest de Atena. Cutremurul s-a produs la adancimea de 11 km si a avut magnitudinea de 5,3 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Miscarea seismica a fost resimtita in centrul si Sudul Greciei, dar nu s-au raportat pagube majore.

30 mar. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,9 grade pe Dorsala Indiana centrala

Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,9 grade, s-a produs in ziua de sambata, 30 martie, pe Dorsala Indiana centrala.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 6h27min UTC. Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat pe un segment central al Dorsalei Indiene, aflat la Nord-Est de Mauritius. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,9 grade pe scara bazata pe moment seismic. 

24 mar. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,1 grade pe Dorsala Carlsberg

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,1 grade, s-a produs in ziua de duminica, 24 martie, pe Dorsala Carlsberg.


Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora 3h37min UTC. Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat pe Dorsala Carlsberg, in Vestul Oceanului Indian. Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,1 grade.

23 mar. 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter, s-a produs in seara zilei de sambata, 23 martie, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul a avut loc la ora locala 22h02min16sec (20h02min16sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII, judetul Buzau (45,56 grade latitudine Nordica, 26,43 grade latitudine Nordica).

Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 113,2 km si a avut magnitudinea ML de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli.

20 mar. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,7 grade in Sud-Vestul Turciei

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,7 grade, s-a produs in ziua de miercuri, 20 martie, in Sud-Vestul Turciei.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 6h34min UTC (ora locala 9h34min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in partea sud-vestica a Turciei, la Sud-Est de orasul Denizli. Seismul s-a produs la adancimea de 11 km si a avut magnitudinea de 5,7 grade. Mai multe replici au urmat socului principal, cele mai puternice inregistrate pana in prezent avand magnitudini de pana la 4,4 grade.
Seismul a fost resimtit la Denizli si in alte localitati din Sud-Vestul Turciei. Nu au fost raportate pagube majore. 

17 mar. 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,5 grade, s-a produs in dimineata zilei de duminica, 17 martie, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul a avut loc la ora locala 4h47min21sec (2h47min21sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat la limita dintre Muntii Vrancei si Muntii Buzaului, in zona PIETRELE INSIRATE, judetul Buzau (45,61 grade latitudine Nordica, 26,43 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 120,7 km si a avut magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli. 

16 mar. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,0 grade in Pakistan

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,0 grade, s-s produs in ziua de sambata, 16 martie, in Pakistan, avand originea pe sistemul tectonic al faliei Chaman.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 6h00min UTC (ora locala 11h00min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat la 75 km Sud-Est de Quetta, in Pakistan, sursa seismului fiind legata de falia Chaman. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,0 grade.
Orasul Quetta a fost distrus de cutremurul major produs pe segmentul nordic al faliei Chaman la 31 mai 1935 (Mw 7,7). La 24 septembrie 2013 s-a produs un alt cutremur major, dar pe segmentul sudic al faliei Chaman, magnitudinea acestuia fiind Mw 7,7. Dupa cutremurul din mai 1935 Vrancea a reactionat prin doua cutremure moderate in iulie si septembrie 1935. Si in 2013 s-a inregistrat o reactie vranceana prin cutremurul din 6 octombrie

15 mar. 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade in Marea Neagra-Nord-Estul Bulgariei

Un cutremur crustal, cu magnitudinea de 3,5 grade, s-a produs in seara zilei de vineri, 15 martie, in Marea Neagra-Nord-Estul Bulgariei,

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul a avut loc la ora locala 18h46min32sec (16h46min32sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in apropierea litoralului bulgaresc al Marii Negre, langa localitatea VARNA (43,17 grade latitudine Nordica, 28,00 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter si s-a produs la adancimea de 5,8 km. Miscarea seismica a fost resimtita slab la VARNA,

10 mar. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,4 grade pe Dorsala Indiana de Sud-Vest

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,4 grade, s-a produs in ziua de duminica, 10 martie, pe un segment al Dorsalei Indiene de Sud-Vest.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 13h18min UTC. Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat pe Dorsala Indiana de Sud-Vest. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,4 grade.
Activitatea seismica in Oceanul Indian si in regiuni adiacente este in crestere usoara. Tot astazi un alt cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,5 grade, s-a produs in regiunea Ninety Ridge-Bazinul Wharton din partea estica a Oceanului Indian, avand sursa in apropierea epicentrelor marilor cutremure cu mecanisme de decrosare din 2012 si 2016.

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,5 grade in partea central-sudica a Oceanului Indian

Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,5 grade, s-a produs in ziua de duminica, 10 martie, in partea central-sudica a Oceanului Indian.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 7h53min UTC. Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in partea central-sudica a Oceanului Indian, in apropierea structurii geotectonice Ninety Est Ridge-Bazinul Wharton. Cutremurul s-a produs la adancimea de 15 km si a avut magnitudinea de 5,5 grade pe scara bazata pe moment seismic.


Sursa foto: EMSC

Mecanismul de focar a fost de tip decrosare, potrivit EMSC:


EMSC: Mecanism de focar cutremur Oceanul Indian 10 martie 2019

Ninety Est Ridge este o structura geotectonica majora din Estul Oceanului Indian care a generat cele mai puternice cutremure cu mecanisme de decrosare la 11 aprilie 2012 (un seism cu magnitudinea Mw 8,6 urmat la interval de cateva ore de un alt cutremur cu magnitudinea Mw 8,2). Un alt cutremur, cu magnitudinea Mw 7,8, s-a produs la 2 martie 2016 in prelungirea sudica a structurii.

7 mar. 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,0 grade in Marea Rosie

Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,0 grade, s-a produs in ziua de miercuri, 6 martie, in Marea Rosie.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 19h54min UTC (ora locala 22h54min in Arabia Saudita). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in Marea Rosie, in zona granitei dintre Arabia Saudita si Eritreea. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,0 grade pe scara bazata pe moment seismic. Un alt cutremur, cu magnitudinea de 4,7 grade, s-a produs in aceeasi zona la ora 21h24min UTC (ora locala 0h24min a zilei de 7 martie). 

6 mar. 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade in Marea Neagra

Un cutremur crustal, cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter, s-a produs in dimineata zilei de miercuri, 6 martie, in Marea Neagra, la Sud-Est de SHABLA.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 8h56min53sec (6h56min53sec UTC). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in Marea Neagra, la 112 km Sud-Est de SHABLA. Coordonatele geografice ale epicentrului, potrivit INCDFP, sunt 42,88 grade latitudine Nordica, 29,44 grade longitudine Estica.

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 7,1 km si a avut magnitudinea ML de 3,6 grade (potrivit INCDFP). In urma cu o luna, la 6 februarie, o secventa de cutremure cu magnitudini de pana la 3,7 grade s-a inregistrat in Marea Neagra, la Sud-Est de VARNA. 

3 mar. 2019

Cutremurul din 4 martie 1977

In urma cu 42 de ani, in seara zilei de 4 martie 1977 in Romania s-a produs cel mai grav cutremur din perioada postbelica. Evenimentul, avand epicentrul in regiunea seismogena Vrancea, a provocat distrugeri mari in sudul si estul tarii, cu deosebire in Bucuresti, precum si un numar mare de victime.

Seismul a avut loc la ora locala 21h22min, iar epicentrul sau a fost localizat in Muntii Vrancei, zona ANDREIASU DE JOS (45,77 grade latitudine Nordica, 26,76 grade longitudine Estica), adancimea focarului fiind de 93 km. Cutremurul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter (7,4 grade pe scara bazata pe moment seismic). Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si Muntenia, dar si in sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg; in Bulgaria s-au inregistrat pagube materiale si peste 100 de victime. Intensitatea maxima de IX grade pe scara Mercalli a fost consemnata in zone din sudul si estul Munteniei, in timp ce in zona epicentrala intensitatea a fost mai mica (VII, cel mult VII-VIII grade pe scara Mercalli); seismul a mai atins intensitati de VII-VIII pana la VIII grade pe scara Mercalli pe o arie destul de larga in special in Muntenia si Oltenia.
In Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire in municipiul Bucuresti, unde 32 de cladiri au fost distruse: mai multe cladiri vechi construite in perioada ante-belica dar si 3 cladiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor.

In urma cutremurului au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost accidentate. De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc deschis.
Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei, precum si in sudul Moldovei. Acestea au constat in alunecari de teren, lichefieri, tasari, tasniri de apa; in Munzii Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se un mic lac de baraj natural.
Cutremurul vrancean din seara zilei de 4 martie 1977 a fost urmat de mai multe replici, dintre care cea mai importanta a avut loc la ora locala 2h00min in dimineata zilei de 5 martie, avand magnitudinea 4,9 pe scara Richter si intensitatea maxima de V grade pe scara Mercalli; aceasta replica s-a produs la adancimea de 104 km. Cutremurul principal major de la ora 21h22min a avut un caracter multisoc, generat de natura complexa a procesului de rupere, cu directivitate predominanta de la Nord-Est catre Sud-Vest. Seismul a indus cutremure secundare pe mai multe falii din Muntenia, in special pe falia IntraMoesica.
Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrancean catastrofal, care a avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter si 7,7 pe scara bazata pe moment seismic).





Desi mai slab decat evenimentul din 1940, cutremurul din 1977 a avut urmari mai grave in Muntenia, comparativ cu cel din 1940, care a fost mai sever in Moldova. Din acest punct de vedere, cutremurul din 1977 a avut caracteristici similare cu ale celui din 23 ianuarie 1838 (magnitudine estimata 7,3).

Contextul intern al producerii cutremurului din 1977

Contextul seismic intern este eprezentat de schimbarile in succesiunea cutremurelor subcrustale moderate (cu ML 5,5+) si de variatiile in seismicitatea crustala adiacenta Vrancei.
Incepem cu contextul seismic intern al unei perioade cu mai multi ani inaintea cutremurului de acum 40 de ani.
Pornim analiza cu ceea ce s-a intamplat imediat dupa seismele puternice din 1940-1945, deci de la precedentul episod seismic major anterior celui care a inceput la 4 martie 1977.
Dupa episodul seismic semnificativ din 1940-1945, s-au mai produs alte cutremure moderate cu magnitudini intre 5,5-6,0 grade in 1946, 1948 si 1950, ca semne ale unei instabilitati majore dar in stingere treptata, post-1940-1945. Cutremurul din 20 iunie 1950 marcheaza finalul acestei perioade de instabilitate majore in Vrancea.

20.06.1950 01h18min54sec UTC 45,90N 26,50E 160 km 5,5

Dupa acest seism moderat, a urmat o lunga perioada, de aproximativ 10 ani, in care in zona Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini de cel putin 5,5 grade pe scara Richter; a mai existat un cutremur de 5,4 grade la 1 mai 1955, dar oricum a avut ML < 5,5 grade, deci nu intra in clasa evenimentelor moderate relevante. Pentru regimul seismic al regiunii Vrancei, o perioada foarte lunga lipsita de cutremure cu ML 5,5+ (de cel putin 8-9 ani) inseamna risc minin pe termen mai lung pentru producerea unui cutremur puternic. O perioada similara celei dintre 1950-1960, din acest punct de vedere, a mai fost intre 1990-1999.
Asadar, avem perioada 1950-1960 fara cutremure din clasa 5,5+, deci era clar ca nu urma un alt cutremur puternic in Vrancea.
O schimbare semnificativa are loc in anul 1960:

13.10.1960 02h21min25sec UTC 45,70N 26,40E 160 km 5,5

Acest seism vrancean moderat a fost precedat de cel mai puternic cutremur crustal produs pe falia Intra-Moesica, segmentul din Estul Munteniei, la 4 ianuarie 1960: cutremurul din zona POGOANELE-CAZANESTI, ML 5,4 si adancime focala 41 km. Frecventa seismelor vrancene moderate cu magnitudini de cel putin 5,5 grade incepe sa creasca treptat incepand din 1960:

02.10.1966 11h21min44sec UTC 45,70N 26,50E 140 km 5,5
20.08.1973 15h18min28sec UTC 45,74N 26,48E _73 km 5,6
01.10.1976 17h50min43sec UTC 45,68N 26,49E 146 km 5,6


Deci frecventa cutremurelor moderate cu ML 5,5+ a crescut pe masura apropierii cutremurului major din 1977. Cutremurele vrancene cu magnitudini de cel putin 5,5 grade sunt relevante pe termen lung asupra evolutiei spre un cutremur puternic. Ele nu descarca nimic, ci mai degraba pregatesc cutremurul mare, mai ales evenimentele de pe partea centrala, cu variatii intre centru-est, centru-vest.
Rezumand cele evidentiate anterior, am avut asa: pauza de 10 ani intre 1950-1960, apoi crestere treptata intre 1960-1976.

Acum sa vedem ce s-a intamplat din punct de vedere al seismicitatii crustale cu cativa ani inaintea cutremurului major de acum 42 de ani.

La 8 februarie 1975 s-a produs un cutremur cu magnitudinea 4,6 la adancimea de 23 km in partea de Nord,Nord-Est a Campiei Romane, zona PLOIESTI-PLOPENI, judetul Prahova; cutremurul a fost resimtit la PLOIESTI cu intensitatea de V grade pe scara Mercalli, s-a simtit usor si la BUCURESTI cu intensitatea de III grade pe scara Mercalli.
La 7 martie 1975, in partea de Nord-Est a Vrancei, zona ODOBESTI, s-a produs un cutremur crustal moderat cu magnitudinea de 5,1 grade la adancimea de 21 km, resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de VI grade. Seismul a fost precedat, pe 2 martie 1975, de un cutremur crustal de magnitudine 3,8 in zona MARASESTI.
Pe 26 si 27 mai 1975 s-au produs 2 cutremure cu magnitudini de 3,7-3,9 grade in zona RAMNICU SARAT, la adancimi de circa 50 km.


Contextul extern al producerii cutremurului din 1977

Contextul extern include cutremurele puternice care s-au produs la nivel regional, in Turcia si Iran, in perioada 1966-1976, premergatoare marelui cutremur vrancean din 1977. Sigur ca, dintre toate aceste evenimente puternice (cu magnitudini intre 6,5-7,5 grade), cele mai importante par a fi fost cele din 1966 (Estul Turciei, zona VARTO), 1971 (Estul Turciei, zona BINGOL), 1975 (Estul Turciei, zona LICE) si 1976 (Estul Turciei, zona VAN-CALDIRAN).

19 august 1966 Estul Turciei, zona VARTO: magnitudine 6,7. Observatie: acest cutremur a precedat seismul vrancean moderat din 2 octombrie 1966: 45,70N 26,50E 140 km 5,5

22 iulie 1967 Vestul Turciei, zona ADAPAZARI, NAF: magnitudine 7,2

31 august 1968 Estul Iranului, zona DASHT-E-BAYAZ, provincia Khorasan: magnitudine 7,4

3 septembrie 1968 Vestul-Centrul Turciei-Marea Neagra, zona BARTIN: magnitudine 6,5

28 martie 1969 Vestul Turciei, zona ALASEHIR: magnitudine 6,5


28 martie 1970 Vestul Turciei, zona GEDIZ: magnitudine 7,2

22 mai 1971 Estul Turciei, zona BINGOL: magnitudine 6,9

10 aprilie 1972 Sudul Iranului, zona QIR, provincia Fars: magnitudine 6,7

6 septembrie 1975 Estul Turciei, zona LICE: magnitudine 6,6

24 noiembrie 1976 Estul Turciei, zona CALDIRAN-MURADIYE: magnitudine 7,3-7,5

Inaintea seismelor regionale din perioada 1971-1976 este de remarcat marele cutremur din Oceanul Indian, zona Macquarie, din 11 iunie 1970. De asemenea, mai este remarcabila activitatea seismica din 1976, cu cutremure puternice in Uzbekistan (aprilie, mai), Italia (mai-septembrie), China (iulie-august) si Turcia (noiembrie). In aceste conditii, era oarecum previzibil un cutremur puternic in Vrancea in perioada 1976-1980.

Pentru discutii despre cutremurul din 1977, va rugam sa postati pe forum la topicul  Cutremurul din 4 martie 1977. Va multumim. 

2 mar. 2019

O zi despre cutremure: perspective de reducere a riscului seismic

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) vă invită, alături de co-organizatori și parteneri, să participați pe 4 martie 2019 la o serie de evenimente dedicate conștientizării și măsurilor concrete de reducere a riscului seismic din România, sub egida: O zi despre cutremure: perspective de reducere a riscului seismic.
Pe 4 martie 2019 se împlinesc 42 de ani de la cutremurul din 1977, care a produs cele mai mari pagube pe teritoriul României. Nu dorim ca acea zi să fie uitată, dar la fel de mult nu dorim ca ea să se repete.
De aceea vă invităm să participați la o serie de evenimente organizate de INFP și partenerii săi, dedicate conștientizării și măsurilor concrete de reducere a riscului seismic, sub egida: O zi despre cutremure: perspective de reducere a riscului seismic. În București, la Academia Română, Biblioteca Națională a României și la tururile ghidate de la Universitate. Detalii pe www.infp.ro/4martie2019”

Mai multe detalii aici și pe pagina de Facebook a evenimentului.

1 mar. 2019

Cutremur major cu magnitudinea de 7,0 grade in Peru

Un cutremur major, cu magnitudinea de 7,0 grade, s-a produs in ziua de vineri, 1 martie, in Peru.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 8h50min UTC (ora locala 3h50min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in partea sudica a tarii, in apropierea granitei cu Bolivia, Brazilia si Chile. Cutremurul s-a produs la adancimea de 286 km si a avut magnitudinea de 7,0 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Miscarea seismica a fost resimtita pe arie larga in Peru, dar si in Bolivia, Chile si Brazilia. Nu au fost raportate pagube majore.

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,8 grade in Oceanul Indian, regiunea Insulei Macquarie


Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,8 grade, s-a produs in ziua de vineri, 1 martie, in Sudul Oceanului Indian, regiunea Insulei Macquarie.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 1h02min UTC. Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in zona Insulei Macquarie din Sudul Oceanului Indian. Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,8 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Mecanismul de focar a fost de tip decrosare, potrivit EMSC:


EMSC: Mecanism de focar cutremur Ins.Macquarie 1 martie 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,6 grade, s-a produs in noaptea de 28 februarie spre 1 martie in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 0h11min33sec (22h11min33sec UTC in ziua de 28 februarie). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, zona PIETRELE INSIRATE, judetul Vrancea (45,66 grade latitudine Nordica, 26,52 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 89,0 km si a avut magnitudinea ML de 3,6 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli.