31 mar. 2019

Cutremurul de la 31 martie 1901 din Marea Neagra-zona Shabla-Kaliacra

La 31 martie 1901, ora locala 9h12min, a avut loc un cutremur major cu magnitudinea moment de 7,2 grade in Marea Neagra, la Est de SHABLA, cu focar la o adancime de circa 15 km. Seismul a fost resimtit puternic in zona de coasta a Marii Negre, mai ales intre SHABLA-CAVARNA si MANGALIA, si a provocat un val seismic cu efecte locale, producand dislocarea malurilor inalte. Seismul a fost resimtit pe o arie larga in Bulgaria dar si in Romania, cu deosebire in Muntenia, Dobrogea si Sudul Moldovei. La Bucuresti cutremurul a fost resimtit cu intensitatea de V-VI grade, provocand avarii usoare si panica in randul populatiei. Socul principal a fost precedat de un cutremur local resimtit la MANGALIA in noaptea de 30-31 martie 1901, si a fost urmat de un mare numar de replici pe parcursul a cel putin 5 ani. Cea mai puternica replica a avut magnitudinea 6,0 si s-a produs pe 30 iulie 1901. Efectele valului seismic (care a avut inaltimea maximea maxima de cca. 4 metri) au fost mai importante pe litoralul bulgaresc, in arealul BALCIK-VARNA-SHABLA). Mai multe sate au fost distruse atat de cutremur cat si de valul seismic. Replicile au continuat in ritm sustinut pana cel putin in 1905, dupa care frecventa lor a inceput sa scada progresiv.
In cursul secolului XX, cutremure locale moderate s-au mai produs in 1920 si in 1956; seismul din 30 iunie 1956, cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, s-a produs in zona SHABLA, la sud de MANGALIA, la o adancime de 25 km, si a fost resimtit in nord-estul Bulgariei, in Dobrogea si in sud-estul Munteniei, fara sa produca pagube materiale.
Cercetarile specialistilor au aratat ca seismele pontice cu caracter distrugator, comparabile cu cel din anul 1901, se repeta la intervale medii de 300-500 de ani. In afara de cutremurul din 1901, mai sunt cunoscute seisme pontice foarte puternice in anul 1444 (cu epicentrul la VARNA, se pare), in jurul anului 800, in anul 543 s.a.m.d.
Structura geotectonica locala este destul de complicata, dar multi seismologi sunt de parere ca la originea seismelor pontice s-ar afla o prelungire a faliei majore IntraMoesice din Campia Romana, dar si o serie de falii locale din zona litorala a Dobrogei de Sud. Oricum, geodinamica zonei este extrem de complexa, miscarea microplacii Marii Negre fiind la originea activitatilor seismice locale din Dobrogea. De-a lungul secolelor si chiar al mileniilor, s-au semnalat si miscari de subsidenta, de ridicare si de coborare a scoartei, precum si seisme uneori extrem de violente, dar la intervale lungi de timp, de mai multe sute de ani.
La 5 august 2009, in aceeasi zona s-a produs un cutremur cu magnitudinea Ms de 5,5 grade, care a fost resimtit in Bulgaria dar si in Romania, mai ales in Sudul Munteniei si in toata Dobrogea.

Zona in care s-a produs acest cutremur este cunoscuta ca fiind una cu potential seismic important. La est de capul SHABLA-KALIACRA s-au produs, de-a lungul timpului, si seisme distrugatoare, de magnitudini mari (7-7,5 grade), care in unele cazuri au cauzat formarea de valuri seismice (tsunami). Astfel de cutremure s-au semnalat in secolul 1 i.H. (probabil anul 50, cand ar fi fost ruinata cetatea Bisone de langa CAVARNA), in anul 543 d.H. (cutremur de magnitudine aproximativ 7,5 care a distrus orasul Dionysopolis, Balcik de azi), in anul 1444 (cutremurul de la VARNA, de magnitudine 7,0-7,5 ) si in 1901. Ultimul cutremur pontic distrugator s-a produs la 31 martie 1901 si a avut magnitudinea 7,2.

In afara de aceste cutremure mari (care au aparut, totusi, cu o frecventa destul de mica), zona a mai fost zguduita de seisme de intensitate medie. Dintre cutremurele moderate consemnate in zona pontica (litoralul Marii Negre) in ultimii 150 de ani, pot fi enumerate urmatoarele evenimente:

10 ianuarie 1869 – cutremur care (conform informatiilor publicate de INFP si potrivit lui Ion Atanasiu) a fost resimtit la Mangalia, Constanta, Ruse, precum si mai slab la Bucuresti. Probabil magnitudinea a fost de 5,5-6;

6 mai 1870 – cutremur care a fost simtit la Constanta, Mangalia precum si in zona litorala din nord-estul Bugariei. Nu a fost consemnat a fi fost resimtit la Bucuresti;

15 noiembrie 1892 – cutremur resimtit usor doar la Constanta.

Dupa seria de cutremure pontice din perioada 1901-1905, in zona pontica au mai fost consemnate urmatoarele evenimente seismice de intensitate medie:

25 ianuarie 1915 -cutremur puternic cu intensitatea VII-VIII in zona Shabla, resimtit de asemeni la Constanta, Mangalia, si cu o intensitate relativ mica la Bucuresti;

9 ianuarie 1920 – cutremur resimtit in zona Shabla-Kavarna;

30 iunie 1956 -cutremur cu magnitudinea 5,5 la adancimea de 25 km, cu epicentru submarin situat la est de capul Shabla. Seismul a fost resimtit in Bulgaria, in cea mai mare parte a Dobrogei precum si in estul Munteniei;

5 august 2009 – cutremur cu magnitudinea 5,5 la adancimea de 1-10 km sub fundul marii, cu epicentrul la 25 km sud-est de Mangalia, resimtit in Bulgaria, iar pe teritoriul Romaniei in cea mai mare parte a Dobrogei (mai intens in zona litorala), precum si in sudul si estul Munteniei.

Zona Shabla-Kavarna-Mangalia este destul de activa din punct de vedere seismic, anual inregistrandu-se numeroase cutremure slabe, cu magnitudini intre 1-3 grade, care in general nu sunt percepute de populatie. Activitatea seismica locala este legata de mai multe falii crustale, dintre care cea mai importanta este prelungirea pe domeniul continental al Marii Negre a faliei majore Intra-Moesice din Romania. O serie de falii locale, paralele cu tarmul Marii Negre, au un rol semnificativ in activitatea seismica din aceasta zona. Oricum, cutremurele distrugatoare sunt totusi rare, ele aparand la intervale de mai multe sute de ani. Seismele moderate in aceasta zona apar mai des, de regula la intervale de cateva zeci de ani, iar o caracteristica interesanta a acestora este aria macroseismica destul de mare. Seismul din 5 august 2009, spre exemplu, a fost resimtit pana la distante de peste 200 km catre nord-vest fata de zona epicentrala.

Cutremurele pontice sunt cutremure crustale, de mica adancime, si conform lui Ion Atanasiu (”Cutremurele de pamant din Romania”) ele au caracter polikinetic, fiind urmate de numeroase replici si cutremure secundare, in special in cazul evenimentelor de magnitudine mare.

Dupa august 2009 zona a ramas destul de sensibila, cutremure de magnitudini in jur de 4 grade semnalandu-se in noiembrie 2009 si in septembrie 2011. Cutremurul de 4,9 grade din 3 decembrie 2012 a fost cel mai important produs aici dupa cel din 5 august 2009. Interesant e fenomenul de "sensibilizare" seismica dupa un soc principal, chiar si de magnitudine medie (5,5 grade, asa cum a fost la 5 august 2009).

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Pentru a scrie un comentariu completeaza formularul de mai jos.