30 mai 2019

Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,6 grade in Salvador

Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,6 grade, s-a produs in ziua de joi, 30 mai, in zona de coasta a Salvadorului.

Sursa foto: EMSC

Cutremurul a avut loc la ora 9h03min UTC (ora locala 3h03min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in zona de coasta a Salvadorului, la Sud de capitala San Salvador. Seismul s-a produs la adancimea de 65 km si a avut magnitudinea de 6,6 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Cutremurul a fost resimtit pe arie larga in Salvador, Honduras, Nicaragua, Guatemala, Costa Rica si Belize. Nu s-au raportat pagube majore.

Cutremurele din 30 si 31 mai 1990

Ultimul cutremur vrancean puternic (cu magnitudinea MGR mai mare sau egala cu 6,4-6,5 grade) a avut loc la 30 mai 1990. Evenimentul a avut loc la ora locala 13h40min si s-a produs la adancimea de 91 km, avand magnitudinea MGR=6,7. El a fost urmat de un al doilea cutremur semnificativ produs in dimineata zilei de 31 mai 1990 la ora locala 3h17min (MGR=6,1 si adacime 86 km).
Cutremurul din 1990 a avut sursa in capatul de Nord-Est al ariei seismogene vrancene si s-a produs ca reactie la cutremurul din Muntii Buzaului de la 30/31 august 1986 (MGR 7,0 si adancime 131 km). Mai trebuie spus ca, in afara de aceasta baleiere vranceana tipica SV-NE, cutremurul din 1990 din Vrancea a fost precedat de un seism semnificativ produs in Armenia la 7 decembrie 1988 (Mw 6,9) si de unul major in zona Macquarie, Sudul Oceanului Indian, la 23 mai 1989 (Mw 8,2).
Mai trebuie spus ca seismele vrancene puternice din 1977, 1986 si 1990 s-au produs pe durata unui "val" de cutremure moderate cu ML 5,5+ din clusterul PIETRELE INSIRATE: 1 octombrie 1976, 18 iulie 1981 si 4 septembrie 1987. Nu este o intamplare acest lucru, seismele moderate foarte adanci de la PIETRELE INSIRATE sunt cele care anunta evolutii seismice semnificative pe termen mai lung.

01.10.1976 17:50:43 UTC 45,68N 26,49E 146 km 5,6
04.03.1977 19:21:54 UTC 45,77N 26,76E _94 km 7,2
18.07.1981 00:02:58 UTC 45,69N 26,42E 166 km 5,5
30.08.1986 21:28:37 UTC 45,52N 26,49E 131 km 7,0
04.09.1987 01:40:29 UTC 45,68N 26,43E 161 km 5,5

30.05.1990 10:40:06 UTC 45,83N 26,89E _91 km 6,7
31.05.1990 00:17:47 UTC 45,85N 26,91E _87 km 6,1


 Cutremurul din 30 mai 1990 a fost ultimul cutremur vrancean puternic, avand magnitudinea MGR=6,7 si intensitatea macroseismica maxima de VIII grade.Seismul a avut loc la ora locala 13h40min06sec si a fost urmat de un cutremur secundar cu magnitudinea MGR=6,1 produs la un interval de cca. 13 ore mai tarziu, in dimineata zilei de 31 mai 1990 la ora 3h17min47sec (timp local). Ceea ce e remarcabil la acest dublet seismic este schimbarea directivitatii procesului de rupere intre cele doua socuri, de la orientarea clasica NE-SV in cazul cutremurului din 30 mai 1990 la orientarea perpendiculara NV-SE, cu accentuari de intensitate spre Dobrogea, in cazul cutremurului din 31 mai 1990.
Primul soc a fost precedat de o activitate seismica vranceana in crestere usoara, cu mai multe evenimente foarte adanci in baleiere rapida centru-SV:

01.05.1990 08:41:54 UTC 45,62N 26,51E 139 km 4,1
12.05.1990 23:30:15 UTC 45,53N 26,36E 140 km 4,3
25.05.1990 06:34:48 UTC 45,39N 26,21E 141 km 4,2
30.05.1990 10:40:06 UTC 45,83N 26,89E _91 km 6,7

Asadar, 3 cutremure de foarte mare adancime au precedat socul principal de la 30 mai 1990, care insa s-a produs la adancimea de 91 km. Nu e pentru prima data cand un cutremur moderat sau puternic produs in partea de sus, la 80-110 km adancime, este precedat de o concentrare de cutremure foarte adanci. S-a mai intamplat in cazul cutremurului din 2004:

27.09.2004 09:16:22 UTC 45,70N 26,45E 166 km 5,2
24.10.2004 19:56:13 UTC 45,49N 26,42E 171 km 4,7
27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0

si in cazul seismului din septembrie 2016 (primul soc al dubletului care, in mod curios, prezinta o similaritate cu dubletul din 1990 in sensul schimbarii directivitatii intre cele doua socuri):

04.08.2016 10:54:40 UTC 45,59N 26,55E
140 km 4,4
14.08.2016 14:44:31 UTC 45,62N 26,45E 146 km 4,1
01.09.2016 07:49:21 UTC 45,61N 26,39E 144 km 4,4
08.09.2016 17:03:02 UTC 45,64N 26,51E 138 km 4,2
23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8

Se observa, prin urmare, ca in multe cazuri tendinta de concentrare a evenimentelor cu magnitudini 4,0+ la adancimi foarte mari preceda seisme moderate si puternice la adancimi in jur de 90-110 km.
Cutremurul din 30 mai 1990 a fost urmat de mai multe replici si de un soc secundar (fenomen de tip dublet), astfel:

30.05.1990 11:02:21 UTC 45,79N 26,84E _
94 km 4,4
30.05.1990 11:31:23 UTC 45,86N 26,81E _89 km 4,7
30.05.1990 20:19:47 UTC 45,81N 26,83E _86 km 4,2
31.05.1990 00:17:47 UTC 45,85N 26,91E _87 km 6,1
31.05.1990 04:48:44 UTC 45,77N 26,99E _78 km 4,8
13.06.1990 22:27:23 UTC 45,80N 26,80E _65 km 4,3
26.06.1990 07:54:19 UTC 45,79N 26,77E _86 km 4,1

Mai este de notat activitatea crustala din zona MARASESTI-ADJUD in toamna anului 1990:

14.10.1990 13:17:37 UTC 45,90N 27,00E _20 km 4,6
11.11.1990 10:51:41 UTC 46,06N 27,15E _16 km 4,3

Inaintea seismelor din 1990 s-au inregistrat activitati seismice crustale semnificative in Carpatii Orientali, zona TOPLITA, in noiembrie si decembrie 1989 (doua seisme cu magnitudini de 4,5-4,7 grade), precum si un roi de cutremure in zona VRANCIOAIA la 18 august 1989.
Cutremurul din 30 mai 1990 (cu originea in Muntii Vrancei, la capatul de Nord-Est) s-a produs la 4 ani dupa cel din 31 august 1986 (cu originea in Muntii Buzaului, la capatul de Sud-Vest). Un fenomen similar de transfer de tensiuni SV-NE s-a mai observat in cazul cutremurelor din 6 octombrie 1908 (SV) si 25 mai 1912 (NE).
Dupa un cutremur cu magnitudinea de 6,6-7,0 grade din Muntii Buzaului, adancime 120-135 km, este foarte probabil ca in interval de 4-12 ani sa urmeze un alt cutremur puternic in Muntii Vrancei.
 Cutremurul din 30 mai 1990 (MGR=6,7) a fost, cu adevarat, ultimul cutremur semnificativ din Vrancea, nu se compara cu cel din 27 octombrie 2004 (MGR 6,0) si nici cu cele din 2016 si 2018 (ML 5,8). Intensitatea maxima a fost de VIII grade, iar la Bucuresti de VII grade, deci se poate vedea usor diferenta intre o intensitate de V grade la Bucuresti (in cazul seismelor din 2016), respectiv V-VI grade in 2018, si VII grade in 1990.

28 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,7 grade, s-a produs in seara zilei de marti, 28 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 18h29min15sec (15h29min15sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in Muntii Vrancei, zona PALTIN-ANDREIASU DE JOS, judetul Vrancea (45,78 grade latitudine Nordica, 26,78 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 66,9 km si a avut magnitudinea ML de 3,7 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli. 

26 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade in regiunea Vrancea

Un nou cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 4,1 grade, s-a produs in seara zilei de duminica, 26 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul a avut loc la ora locala 21h40min08sec (18h40min08sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Vrancei, la Vest de NEREJU, judetul Vrancea (45,70 grade latitudine Nordica, 26,59 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 139,5 km si a avut magnitudinea ML de 4,1 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli. 

Cutremur violent cu magnitudinea 8,0 in Peru

Un cutremur foarte violent, cu magnitudinea moment de 8,0 grade, s-a produs in ziua de duminica, 26 mai, in Peru.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 7h41min UTC (ora locala 2h41min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in Nordul Perului. Cutremurul s-a produs la adancimea de 112 km si a avut magnitudinea moment de 8,0 grade, fiind cel mai puternic seism produs de la inceputul acestui an.
Cutremurul a fost resimtit pe arie larga in Peru, Columbia, Ecuador si Brazilia. 

25 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 3,7 grade s-a produs in ziua de sambata, 25 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 12h12min56sec (9h12min56sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII-GURA SIRIULUI, judetul Buzau (45,48 grade latitudine Nordica, 26,34 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 123,3 km si a avut magnitudinea ML de 3,7 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli. 

Cutremurele vrancene din mai 1912

In mai 1912 s-a inregistrat un episod seismic vrancean deosebit de interesant, cu caracteristici asemanatoare cutremurelor din 30 si 31 mai 1990, dar si cu unele particularitati. Seismele din mai 1912, desi de magnitudini nu prea mari, au fost resimtite destul de puternic, in special in zona Focsani-Marasesti, dar si la Bucuresti, si au fost urmate in orele urmatoare de secvente de cutremure crustale in zona Marasesti.

Primul cutremur din tripletul inregistrat in seara zilei de 25 mai 1912 a avut loc la ora 20h01min timp local, epicentrul fiind localizat, conform catalogului INFP, la 45,70 grade latitudine Nordica si 27,20 grade longitudine Estica, in apropierea orasului Focsani. Seismul a avut loc la adancimea de circa 80-90 km, iar magnitudinea a fost de 6,4 grade pe scara Richter (6,7 grade magnitudine moment Mw).Intensitatea cutremurului in zona epicentrala a atins VII grade pe scara Mercalli. Cutremurul a provocat panica si daune moderate in special la Focsani, unde miscarea seismica a fost insotita de un zgomot subteran foarte puternic, ca un tunet sec, infundat si prelungit. Mai multe cladiri au suferit avarii, desi daunele mai mari s-au observat la nord de Focsani, in apropiere de Marasesti. Intr-o zona situata intre Focsani si Marasesti s-a observat un fenomen foarte interesant: deformarea solului, un fel de "umflare" sau ridicare a scoartei, descrisa de localnici ca o "bombare" ciudata.

Al doilea cutremur a avut loc in aceeasi seara de 25 mai 1912, la ora 22h15min timp local; epicentrul a fost localizat in acelasi loc, adancimea focarului a fost de circa 100 km, iar magnitudinea a atins 5,8 grade pe scara Richter sau 6,1 grade pe scara bazata pe moment seismic. Seismul a fost resimit in zona epicentrala cu intensitatea de VI-VII grade pe scara Mercalli, dar si la Bucuresti cu o intensitate de peste V grade. Cel de-al doilea cutremur a accentuat panica populatiei, desi a fost mai slab decat primul. Panica a fost determinata in special de succesiunea foarte rapida, la circa 2 ore fata de prima miscare seismica. La Marasesti s-au observat noi avarii locale.

Al treilea cutremur din aceeasi seara a avut loc la ora locala 23h00min, magnitudinea fiind de 5,4 grade pe scara Richter; cel de-al 3-lea cutremur s-a produs la adancimea de 130 km si a fost resimtit pe o arie larga, de la Chisinau pana la Bucuresti.

In noaptea de 25 spre 26 mai 1912 s-au produs, de asemenea, mai multe cutremure crustale in zona Marasesti, cu magnitudini de pana la 4,5 grade pe scara Richter.

Ultimul seism mai important din aceasta manifestare a avut loc in ziua de 7 iunie 1912, la ora locala 3h58min timp local. Cutremurul a avut epicentrul in Muntii Vrancei, adancimea focala fiind de 100 km; magnitudinea cutremurului a fost de 5,5 grade pe scara Richter, iar intensitatea maxima a fost de VI grade pe scara Mercalli. Miscarea seismica a fost resimtita si la Bucuresti.

Secventa seismica din mai 1912 prezinta caracteristici asemanatoare cu ale dubletului din mai 1990, in special din punct de vedere al directivitatii (s-au observat in ambele cazuri, atat in 1912, cat si in 1990, maxime de intensitate in zona Dobrogei). O alta asemanare, deloc intamplatoare, este faptul ca tripletul seismic din mai 1912 s-a produs la 4 ani dupa cutremurul vrancean puternic din Muntii Buzaului de la 6 octombrie 1908 (MGR=6,8), dupa cum si dubletul seismic din mai 1990 s-a produs la 4 ani dupa cutremurul vrancean din Muntii Buzaului de la 31 august 1986 (MGR=7,0). Evident, tripletul din 1912 si dubletul din 1990 au reprezentat reactii induse la capatul nord-estic de catre miscarile puternice de la sud-vest.

23 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 4,1 grade s-a produs in seara zilei de miercuri, 22 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul a avut loc la ora locala 22h41min46sec (19h41min46sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Buzaului, la Nord-Vest de GURA TEGHII, judetul Buzau (45,56 grade latitudine Nordica, 26,35 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 145,7 km si a avut magnitudinea ML de 4,1 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli.
Ultimul cutremur vrancean cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4,0 a avut loc in seara zilei de sambata, 18 mai, epicentrul fiind localizat la Sud-Vest de NEREJU; seismul a avut magnitudinea ML 4,2 si s-a produs la adancimea de 114 km. Alte cutremure vrancene cu magnitudini de cel putin 4,0 grade au mai avut loc pe 9 ianuarie (magnitudine 4,4) si pe 12 aprilie (ML 4,0). 

22 mai 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,6 grade in Nord-Estul Oceanului Indian, regiunea Insulelor Andaman (India)

Un cutremur moderat, cu magnitudinea moment de 5,6 grade, s-a produs in ziua de miercuri, 22 mai, in regiunea Insulelor Andaman din Nord-Estul Oceanului Indian.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 0h39min UTC (ora locala 6h09min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in Nord-Estul Oceanului Indian, in zona Insulelor Andaman. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,6 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Mai multe secvente seismice s-au inregistrat in Nord-Estul Oceanului Indian, regiunea Ins. Nicobar, incepand din 31 martie/1 aprilie, evenimentele fiind moderate. 

18 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 4,2 grade, s-a produs in seara zilei de sambata, 18 mai, in regiunea Vrancea.


Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 22h23min54sec (19h23min54sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, la Sud-Vest de NEREJU, judetul Vrancea (45,68 grade latitudine Nordica, 26,63 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 114,2 km si a avut magnitudinea ML de 4,2 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de aprox. III grade pe scara Mercalli.
Cel mai puternic cutremur vrancean cu magnitudinea mai mare de 4,0 grade de la inceputul anului s-a produs la 9 ianuarie in Muntii Buzaului, zona LOPATARI-BISOCA, la adancimea de 130 km; magnitudinea cutremurului a fost de 4,4 grade. Un alt seism cu magnitudinea ML 4,0 s-a produs pe 12 aprilie.

15 mai 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 4,8 grade in Estul Mediteranei

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 4,8 grade, s-a produs in ziua de miercuri, 15 mai, in Estul Marii Mediterane.


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 16h53min UTC (ora locala 18h53min in Egipt). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in partea estica a Marii Mediterane, la 289 km Sud de Nicosia (Cipru). Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 4,8 grade.
Miscarea seismica a fost resimtita pe arie larga, pana la distante de cca. 300-350 km de epicentru, in Israel, Egipt, Cipru, Iordania, Palestina. Nu au fost raportate pagube. 

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,1 grade in Golful Aden

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,1 grade, s-a produs in ziua de miercuri, 15 mai, in Golful Aden.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 12h11min UTC (ora locala 15h11min in Yemen). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in Golful Aden, la Sud-Est de Aden (Yemen). Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea mb de 5,1 grade.
In ultimele saptamani, mai multe cutremure s-au produs pe structuri geotectonice adiacente placii Arabiei si din Nord-Vestul Oceanului Indian. Cel mai puternic seism s-a produs pe 29 aprilie la extremitatea nordica a Dorsalei Carlsberg, in apropierea jonctiunii cu structura faliei de transformare Owen (un segment scurt situat intre terminatia Dorsalei Aden-Sheba si Dorsala Carlsberg); magnitudinea seismului a fost de 6,2 grade pe scara bazata pe moment seismic. Un alt cutremur, cu magnitudinea de 5,0 grade, s-a produs pe 2 mai intre fractura Owen si prelungirea spre Golful Aden. 

14 mai 2019

Cutremur major cu magnitudinea de 7,5 grade in Papua-Noua Guinee

Un cutremur major, cu magnitudinea moment de 7,5 grade, s-a produs in ziua de marti, 14 mai, in Papua-Noua Guinee (Cercul "de foc" al Pacificului).


Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 12h58min UTC (ora locala 22h58min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in regiunea New Britain din Papua-Noua Guinee. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 7,5 grade pe scara bazata pe moment seismic. Desi a fost emisa alerta de tsunami, cutremurul nu a generat valuri seismice semnificative, deoarece sursa seismului a fost terestra, nu oceanica. Totusi cutremurul a fost resimtit foarte intens in regiunea New Britain si restul zonei Papua-Noua Guinee.
Un alt cutremur, cu magnitudinea moment de 7,2 grade, s-a produs in ziua de 6 mai tot in Papua-Noua Guinee, dar in partea de est a Noii Guinee. Papua-Noua Guinee are o activitate seismica intensa in fiecare an, din cauza plasarii in centura seismica circumpacifica.

Cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade in regiunea Vrancea


Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,5 grade, s-a produs in seara zilei de duminica, 12 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 17h13min21sec (14h13min21sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Vrancei, la Vest de PALTIN, judetul Vrancea (45,77 grade latitudine Nordica, 26,64 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 83,5 km si a avut magnitudinea ML de 3,5 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli. 

11 mai 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,3 grade in regiunea de granita dintre Iran si Iraq

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,3 grade, s-a produs in ziua de sambata, 11 mai, in regiunea de granita dintre Iran si Iraq.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 10h28min UTC (ora locala 13h28min in Iraq). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul cutremurului a fost localizat in zona de granita dintre Iran si Iraq. Seismul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 5,3 grade. Cutremurul a fost resimtit in localitatile din regiunea limitrofa, de o parte si de alta a granitei.

10 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade in regiunea Vrancea

Un nou cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,7 grade, s-a produs in Vrancea in dimineata zilei de vineri, 10 mai.

Sursa foto: INCDFP

Cutremurul s-a produs la ora locala 7h36min55sec (4h36min55sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA SIRIULUI-GURA TEGHII, judetul Buzau (45,50 grade latitudine Nordica, 26,29 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 116,3 km si a avut magnitudinea ML de 3,7 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli. Cu cateva ore mai devreme, la ora locala 3h41min59sec, un alt cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,6 grade, s-a produs tot in Muntii Buzaului, la adancimea de 122 km.

Cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade in regiunea Vrancea

Un cutremur subcrustal, cu magnitudinea de 3,6 grade, s-a produs in dimineata zilei de vineri, 10 mai, in regiunea Vrancea.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 3h41min59sec (0h41min59sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona LOPATARI, judetul Buzau (45,59 grade latitudine Nordica, 26,52 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 122,4 km si a avut magnitudinea ML de 3,6 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli. 

9 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,0 grade in Marea Neagra

Un cutremur crustal, cu magnitudinea de 4,0 grade, s-a produs in seara zilei de miercuri, 8 mai, in Marea Neagra.

Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 22h51min27sec (19h51min27sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, cutremurul a avut epicentrul in partea central-vestica a Marii Negre, la Est de VARNA (42,98 grade latitudine Nordica, 31,25 grade longitudine Estica).

Sursa foto: EMSC

Cutremurul s-a produs la adancimea de 30 km si a avut magnitudinea ML de 4,0 grade pe scara Richter.
Mai multe cutremure, cu magnitudini de pana la 3,5-3,7 grade, s-au produs in Marea Neagra, in apropierea coastei nord-estice a Bulgariei, in februarie si martie; evenimentele au fost generate de extensia pontica a faliei Intra-Moesice dar si de unele fracturi locale din bazinul pontic. 

7 mai 2019

Cutremurele din Transilvania

Daca luam in considerare numai insemnarile istorice, nu si inregistrarile instrumentale, putem identifica cel putin urmatoarele surse seismogene in Transilvania, surse cu activitate mai intensa sau mai slaba, cu frecvente mai mari sau mai mici ale unor cutremure cu magnitudini peste un anumit prag:

1) zona Podisului Tarnavelor (MEDIAS-TARNAVENI-SIGHISOARA): pare a fi la originea celor mai puternice cutremure locale cu epicentrele in Depresiunea Transilvaniei. Frecventa acestor cutremure este insa foarte mica; s-ar parea, din datele disponibile pentru ultimii 1000 de ani, ca in medie cam la 300+/-50 de ani, in zona MEDIAS-SIGHISOARA se produce cate un seism local de intensitate maxima VIII si magnitudine probabila 5,4-5,6. In ultimii 1000 de ani se cunosc 3 astfel de evenimente: cutremurele din 1223, 1523 si 1880. Toate cele 3 cutremure sunt creditate cu intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli. Despre cutremurul din 1223 nu se cunosc foarte multe lucruri, deoarece sursele de informatii sunt foarte vagi. Cutremurul din 19 noiembrie 1523 a afectat puternic orasele MEDIAS si SIGHISOARA, a provocat pagube la SEBES, ALBA IULIA si SIBIU si a fost resimtit in tot centrul Transilvaniei cu intensitati de VII si chiar VIII grade pe scara Mercalli. Ultimul cutremur important a fost cel din 3 octombrie 1880, resimtit mai intens in zona TARNAVENI. Dupa acest cutremur, in Transilvania nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,7-5,0. Sigur ca in perioada instrumentala a seismologiei au fost consemnate cateva evenimente seismice locale in zona Mures-Tarnave, dar de magnitudini foarte mici, chiar sub 4,0 grade pe scara Richter.

2) zona Someselor: CLUJ-DEJ-GHERLA-JIBOU: este cunoscuta mai ales prin seismele din 1786, 1830, 1885 si, mai recent, miscarile seismice din 1994 si 1999. Despre cutremurul din 15 februarie 1786 se stie ca a provocat avarierea a 4 biserici la CLUJ-NAPOCA. Seismul din 22 ianuarie 1830 a fost resimtit mai intens la JIBOU (in judetul Salaj), intensitatea maxima fiind apreciata la aproximativ VI-VII grade pe scara Mercalli. In 1885, in aceeasi zona a avut loc un alt cutremur moderat, resimtit pana la CLUJ. Dupa acest eveniment a urmat o lunga pauza seismica, in care pana in anul 1994 in toata Depresiunea Transilvaniei nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,0 (109 ani!!!). Aceasta liniste seismica transilvaneana se intrerupe brusc in anul 1994; in dupa-amiaza zilei de 10 august 1994, orasele DEJ, GHERLA si JIBOU sunt zguduite pe neasteptate de un cutremur crustal cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter si intensitatea epicentrala de VI-VII pe scara Mercalli; adancimea focarului a fost de circa 10 km. La DEJ, mai multe geamuri au fost sparte si cateva persoane au fost ranite. Un alt cutremur s-a mai produs in aceeasi zona la 21 iulie 1999 , magnitudinea acestuia fiind de 4,2 grade pe scara Richter (intensitate V in zona epicentrala). Ultimul cutremur local a avut loc in zona ZALAU la 1 mai 2019, magnitudinea acestuia fiind de 4,0 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la adancimea de 1,9 km si a fost resimtit cu intensitatea maxima de V grade.

3) zona HATEG-HUNEDOARA-DEVA: in mod evident, zona a devenit cunoscuta opiniei publice prin secventele seismice din 24-25 martie 2011 (cu soc principal de magnitudine 3,9) si din 8 septembrie 2013, cand de altfel s-a produs si cel mai puternic cutremur local din Depresiunea Transilvaniei in ultimii peste 100 de ani (magnitudine 4,7 grade si arie macroseismica mai intinsa decat a seismului din 1994). Si totusi, producerea de cutremure in zona HATEG-HUNEDOARA nu este chiar o noutate. In monografia sa consacrata cutremurelor din Romania, Ion Atanasiu s-a referit si la linia de sensibilitate seismica DEVA-HUNEDOARA, notand mai multe secvente seismice locale cu manifestari asemanatoare celor fagarasene, dar evident de mult mai mica amploare; dansul consemna mai multe cutremure din zona Hunedoarei, cu intensitati locale de circa IV grade. De altfel, am gasit si eu alte informatii despre cutremure resimtite in zona HATEG-HUNEDOARA in secolele XVIII si XIX,deci, cum spuneam, cutremurele de acolo nu sunt chiar ceva nou.

Cam astea ar fi sursele seismogene identificate cu mai mare precizie in Depresiunea Transilvaniei. Ar mai fi informatii mai vagi despre cutremure in zona BISTRITEI precum si de cutremure pe la SIBIU. Sa nu uitam insa ca la SIBIU se simt puternic cutremurele fagarasene. Nici influenta Vrancei nu trebuie subestimata, deoarece unele cutremure vrancene majore din trecut au avut urmari severe si in Transillvania (1471, 1738); in viitor se poate repeta asa ceva.

Cutremurul produs pe 8 septembrie 2013 a ora locala 16h22min (ML=4,7) in zona HATEG-HUNEDOARA a fost cel mai puternic cutremur produs in Depresiunea Transilvaniei dupa cel din zona MEDIAS-TARNAVENI (Podisul Tarnavelor) din 3 octombrie 1880 (magnitudine 5,3-5,4). In zona Someselor (CLUJ-DEJ-JIBOU) cutremurele locale au magnitudini maxime de 4,5-4,7 grade. De exemplu, cutremurul din 15 februarie 1786 a afectat mai intens CLUJUL, dar s-a simtit si la TURDA; dupa aria macroseismica si intensitatea epicentrala, ar fi putut avea o magnitudine in jur de 4,7 grade. Cutremurul din 22 ianuarie 1830 s-a simtit mai intens la JIBOU, in Salaj, ar fi putut avea o magnitudine de 4,5-4,7 grade, s-a mai simtit pana la SATU MARE. In schimb, cutremurul din 1885 produs tot in zona JIBOU pare a fi fost ceva mai slab, probabil cu o magnitudine de 4,2-4,5. Dupa acest cutremur, in Depresiunea Transilvaniei nu a mai avut loc nici un cutremur de magnitudine 4,0+ pana la cel produs la 10 august 1994 in zona DEJ-GHERLA (magnitudine 4,5). Pana in 1994 au mai fost doar cutremure slabe, de cel mult 3-3,5 grade, inclusiv in zona Mures-Tarnave. De aici si impresia de aseismicitate a Podisului Transilvaniei. Cat priveste zona HUNEDOARA-HATEG-DEVA, aici s-au mai semnalat seisme si in secolele anterioare, chiar Ion Atanasiu a facut referiri la secvente de cutremure simtite la DEVA si HUNEDOARA, cu intensitati de III si IV grade.

In concluzie, Transilvania nu este chiar atat de aseismica precum s-ar fi crezut. In afara de faptul ca se resimt totusi efectele cutremurelor mari din Vrancea si din Fagaras-Campulung, Transilvania are zonele ei seismice specifice, care sunt reprezentate de: Podisul Tarnavelor, regiunea Hateg, regiunea Culoarului Someselor si alte cateva mici zone epicentrale cu caracter local in care s-au mai semnlat cutremure mici. Cutremurele ceva mai mari, cu magnitudini ML intre 4,5-5,5 grade, s-au produs numai in zonele Tarnave, Hateg si Somes (Cluj-Jibou-Zalau-Dej-Gherla). Deci Transilvania are si ea cutremurele ei. Frecventa lor variaza, de exemplu in regiunea somesana cutremure perceptibile, chiar moderate, se produc cam in fiecare secol, uneori cu pauze mai lungi intre seriile de cutremure, dar nu prea lipsesc la nivel de secol, spre deosebire de cutremurele din regiunea Tarnavelor, despre care exista informatii pentru 3 cutremure istorice puternice in ultimii 1000 de ani, cu intensitati maxime de VIII grade (in 1223, 1523 si 1880). In ultimii ani s-au adunat totusi inregistrari instrumentale, de exemplu pentru seismele din zona HATEG din 8 septembrie 2013; atunci s-au produs doua cutremure la interval de cca. 15-20 minute, primul cu ML 4,1 si al doilea avand ML 4,7 si intensitatea maxima VI. Cutremurele din zona Tarnavelor sunt ceva mai puternice (ML in jur de 5,5), dar mai rare. Cutremurele somesene perceptibile din ultimele secole s-au produs in 1786, 1830, 1885, 1994, 1999 si 2019. Cutremurul din 1786 a afectat serios orasul CLUJ, care, dupa cum vedem, nu e chiar complet aseismic. In 1994 s-a produs un cutremur relativ puternic in zona DEJ-GHERLA, resimtit cu intensitatea maxima de VI-VII grade.
Cutremurele din regiunea Someselor sunt de foarte mica adacime, ele par a fi legate de miscari tectonice generate pe mai multe structuri de tip horst si de tip graben. Seismele se produc la adancimi tipice cuprinse intre 1-10 km, iar epicentrele tipice sunt in zonele DEJ-GHERLA, JIBOU, ZALAU, CLUJ-TURDA. Pentru un cutremur local cu magnitudinea ML 4,0 si focar la 1,9 km adancime, asa cum a fost cel de la 1 mai 2019, o intensitate maxima de V grade este una normala. Avand in vedere manifestarile seismice somesene din ultimii 400 de ani, s-ar parea ca cel mai puternic cutremur somesan poate atinge o magnitudine ML de 4,7-4,8 grade, intensitatea corespunzatoare in zona epicentrala putand fi de aprox. VII grade, pentru un focar la 1-10 km adancime.

Cutremur major cu magnitudinea de 7,2 grade in Papua-Noua Guinee

Un cutremur major, cu magnitudinea moment de 7,2 grade, s-a produs in ziua de luni, 6 mai, in Papua-Noua Guinee.

Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 21h19min UTC (ora locala 7h19min a zilei de 7 mai). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in Estul regiunii Noua Guinee. Cutremurul s-a produs la adancimea de 141 km si a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara bazata pe moment seismic.
Miscarea seismica a fost resimtita pe arie larga in Papua-Noua Guinee, dar nu s-au raportat pagube majore. 

3 mai 2019

Cutremur moderat cu magnitudinea de 5,0 grade in apropierea zonei de fractura Owen

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,0 grade, s-a produs in ziua de 2 mai in apropierea zonei de fractura Owen.
 
Sursa foto: EMSC

Seismul a avut loc la ora 21h31min UTC (ora locala 0h31min a zilei de 3 mai in Yemen). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in apropierea fracturii Owen. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea mb 5,0.
Un cutremur mai puternic, cu magnitudinea moment de 6,2 grade, s-a produs pe 29 aprilie in extremitatea nordica a Dorsalei Carlsberg. 

1 mai 2019

Cutremur cu magnitudinea de 4,0 grade in Crisana/Nord-Vestul Transilvaniei

Un cutremur crustal moderat, cu magnitudinea de 4,0 grade, s-a produs in dimineata zilei de 1 mai in Crisana/Nord-Vestul Transilvaniei.



 Sursa foto: INCDFP

Seismul a avut loc la ora locala 9h00min06sec (6h00min06sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in zona orasului ZALAU din judetul Salaj (47,19 grade latitudine Nordica, 23,06 grade longitudine Estica).


Sursa foto: EMSC

Seismul s-a produs la adancimea de 1,9 km si a avut magnitudinea de 4,0 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de V grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost resimtit in regiunea Someselor, in judetele Salaj si Cluj, cu deosebire in localitatile din Culoarul Someselor, la ZALAU, HUEDIN si in alt localitati din judetele Cluj si Salaj.

Cutremurul face parte din gruparea seismelor cu originea in regiunea Someselor. Aceasta este cunoscuta prin mai multe cutremure istorice si chiar relativ recente, Cele mai importante cutremure s-au produs in aceasta regiune in 1786, 1830, 1885 si 1994. Seismul din 15 februarie 1786 s-a simtit destul de intens la CLUJ, unde 4 biserici au fost avariate; de asemenea cutremurul a mai fost simtit in alte localitati din judetul Cluj, dar si in Salaj. Magnitudinea acestui cutremur ar fi putut atinge 4,5-4,7 grade pe scara Richter, avand in vedere aria macroseismica dar si intensitatea maxima, estimata la aproape VII grade pe scara Mercalli. Nu exista informatii despre eventuale post-socuri semnificative (resimtite in zona), prin urmare se apreciaza ca eventualele replici au fost foarte slabe.
Un alt cutremur semnificativ pentru aceasta zona s-a produs la 22 ianuarie 1830, fiind resimtit in mai multe localitati din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei. Pentru acest eveniment se estimeaza, de asemenea, o magnitudine de cel mult 4,5-4,7 grade. Spre deosebire de cutremurul din 1786, care s-a simtit mai tare la CLUJ, cel din 1830 pare a fi avut maximul de intensitate la JIBOU, in judetul Salaj.
Urmatorul cutremur somesan cunoscut a avut loc la 26 mai 1885, dar se pare ca a fost mai slab decat precedentele cutremure locale din regiunea Culoarului Someselor. Este apreciat la o magnitudine de cel mult 4,2 grade (dupa surse diverse, intre 4,2 si 4,5 grade, oricum mai slab decat celelalte cutremure). Cutremurul a fost simtit in Salaj cu intensitatea maxima de V-VI grade.
La 10 august 1994, ora locala 14h06min, un cutremur cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter s-a produs in zona DEJ-GHERLA din judetul Cluj; la DEJ mai multe persoane au fost ranite in special din cauza spargerii unor geamuri. De asemenea, au cazut tigle de pe unele acoperisuri de case. Cutremurul s-a manifestat mai mult in plan vertical, fiind insotit de un bubuit subteran. Nu s-au inregistrat replici notabile, dar dupa 5 ani, urmeaza un alt cutremur in zona.
In ziua de 21 iulie 1999, in zona DEJ-GHERLA-JIBOU s-a produs un seism de magnitudine 4,2 resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de V grade pe scara Mercalli; nu au mai fost observate efecte ca cele ale cutremurului din 1994.